Am un fix de ceva vreme. Incerc in marea asta de urlete taiate din topor sa vin cu argumente sociale sau istorice, sa port eventual un dialog, insa sunt naiv, putini sunt cei ce vor sa discute, e mai simplu sa improsti, sa murdaresti decat sa costruiesti. Destinatia noastra de astazi a fost construita fara discutie si cu razboi si cu ura, insa acum, cand o vad cu ochii mei prefer sa aleg coeziunea ce a ramas dupa 2000 de ani de cand romanii au pus steagul aici si frumusetea florilor care este sarbatorita in fiecare an la “Fiesta de los Patios“, de obicei in luna mai.
Principalul argument pentru care recomand luna mai este aceasta sarbatoare de care vorbeam mai devreme. Stii bine ca la tara in Ardeal nu prea gasesti un gospodar adevarat fara un cazan de tuica. Ei bine, gospodarii cordobezi imbatati deja probabil de vinurile locale au gasit de cuviinta sa isi amenajeze spatiile interioare, curtile comune sau personale la un nivel de arta. Asta inseamna ca lelea Conchi si tanti Encarna, se pregatesc aproape tot anul pentru a primi vizitatorii din toata lumea. Nu exista o taxa pe care trebuie sa o achitati, nu trebuie sa va inscrieti in vreun registru, ci doar sa alegeti unul dintre trasee si sa stati la coada cu rabdare pentru a intra in fiecare loc in parte. Donatiile sunt binevenite, nu obligatorii.
Apropo de curti interioare frumoase am ales din start sa ne cazam in centrul orasului intr-un loc de acest gen, traditional si am gasit un loc absolut magic, Medina Cordoba pe al sau nume. E adevarat ca pana ajungi de la parcare iti va parea ca treci printr-un labirint, insa odata invatate stradutele o sa te bucuri de aceasta experienta. Link-ul de booking.com aici.
Mixul de culturi este prezent la tot pasul. Daca doresti sa mananci variat, Cordoba este locul. Poti sa mananci paella traditionala, mancare marocana, libaneza, italiana sau sa alegi un restaurant chinezesc. Insa daca tot vrei sa te rasfeti, alege un restaurant cu un meniu deosebit. Noi am fost la “Garum 2.1 bistronómic tapas bar” si nu am fost dezamagiti. Insa daca doriti cu adevarat sa simtiti acest mix despre care vorbeam mai devreme trebuie sa vizitati Mezquita, Catedrala din Cordoba. Va recomand sa o faceti lunea cand afluxul de turisti este moderat si sa petreceti cel putin 45 de minute pentru a va imagina in liniste toate misterele cuprinse in mai bine de 1500 de ani de existenta. Sursele locale spun ca pe acest loc exista o biserica vizigota, iar in anul 784 s-a ordonat costruirea moscheii. Doar in 1263 a devenit catedrala romano-catolica, in timpul Reconquista, urmand ca in secolul 16 sa sufere o modificare majora ce i-a dat forma actuala. Din 1985 Mezquita a devenit parte din Patrimoniul mondial UNESCO.
Daca va place chitara clasica stiti deja ca in Cordoba se fabrica unele dintre cele mai bune chitari acustice din lume. Maestria lutierilor a facut acest oras sa fie vizitat de muzicienii din cele mai indepartate colturi ale lumii. Asa ca, de ce nu ati pleca din aceasta vacanta cu o chitara? Sau daca nu, macar incercati sa participati la un concert sustinut de un artist local. Iar daca sunteti cu adevarat norocosi, programati-va vacanta in timpul Festivalului Chitarii. Veti intalni adevaratii maestrii. Detalii aici.
In Cordoba mai puteti sa va delectati la baile traditionale arabe, prezente in toate marile orase din Andalucia, sa va plimbati prin zona moderna a orasului, sa vizitati gradina botanica, insa nu uitati ca toata lumea trece macar odata Podul Roman. Macar pentru un selfie.
