Roma “se merita” insa in realitate nimeni nu o merita

Cand vorbim de destinatii turistice, Roma nu se incadreaza deloc in aceasta expresie. Thassos e o destinatie turistica, nisipurile de aur or fi o destinatie turistica, Antalya, Sharm el-Sheikh si multe altele pot fi vazute ca idei de vacanta insa Roma nu, ea insasi este o istorie intreaga, o utopie la care au contribuit generatii de luptatori, poeti, arhitecti, sclavi si stapani, trubaduri si calatori, cersetori si bogatasi.

Un mic martor al destinului implacabil

Descoperirile arheologice sustin ca primele semne de ocupatie umana dateaza de 14 000 de ani insa eu ma indoiesc ca doar atat de putini sunt ani de cand rasa umana s-a aciutat pe aceste meleaguri. Mai degraba cred ca Dumnezeu cand a creat lumea a facut-o asezat pe unul din dealurile ce inconjoara ce stim noi acum ca e Roma. Cum ar fi altfel “eterna” cetatea, daca nu ar exista din prima clipa, de la momentul zero?

Semne ale civilizatiei antice dateaza de acum mai bine de 2700 de ani insa la o prima vedere, chiar si pentru un ochi neavizat, se vede clar ca exista mai multe straturi si ca desi beneficiem de tehnologii moderne ceea ce vedem noi este doar o mica parte a istoriei acestui loc minunat.

Putine locuri de pe planeta asta au fost lovite, asediate, arse si atacate ca si Roma. De la cei mai bogati pana la cei mai salbatici cam toata lumea a dorit sa aiba o parte din Roma si au actionat pe masura. Galii, Hannibal, vizigotii, valdalii, ostrogotii, grecii, arabii, francezii si majoritatea statelor italiene vechi au dorit sa puna mana pe Roma.


In 1527, trupele Sfantului Imparat Roman Carol al V-lea, inclusiv un numar semnificativ de landsknechts (mercenari germani), au marsaluit asupra Romei ca parte a conflictelor dintre imparat și statele papale. Mercenarii, care nu fuseseră platiti si erau frustrati, au inceput asediul orasului.


Papa Clement al VII-lea, aflat intr-o situatie dificila, a negociat cu fortele asediatoare. Dupa cum spune povestea, Clement al VII-lea a acordat landsknechtilor permisiunea de a intra in oraș, cu conditia să crute Vaticanul și bisericile sale. Papa a cautat refugiu in interiorul zidurilor fortificate ale Vaticanului, iar invadatorii au respectat acest sanctuar.


Cu toate acestea, promisiunea de a cruta restul orașului nu a fost respectată. Landsknechts s-au dezlanțuit, jefuind si facand ravagii în alte parti ale Romei, provocand distrugeri si suferinte semnificative. Evenimentul este amintit ca unul dintre cele mai brutale din istoria Romei.

Timpul a trecut si acum “Cetatea Eterna” este sub cel mai mare asediu din istoria sa. Milioane de turisti, de toate tepele, calca in picioare frumusetea sa. Incaltati cu crocsi, imbarcati in avioane low cost, an de an, mai bine de 10 milioane de indivizi violeaza istoria cu zgomotul lor infernal. Si aproape toti incearca sa comprime miile de ani in video-uri si poze inregistrate pe telefoanele lor. Pentru ca trebuie sa te pozezi la Fontana de Trevi si cu pretul unor imbrancituri, trebuie faci un live de la Vatican pentru ca da bine pe facebook.

Cand au disparut amintirile intiparite in minte? Cand s-au evaporat clipele de emotie pe care le simteam cand calcam intr-un loc nou despre care vorbeam apoi zile sau chiar ani in sir? Turismul de masa incurajat de bilete ieftine de avion si telefoane accesibile au ucis nostalgia si implicit vor face ce nu au reusit toate popoarele migratoare la un loc, sa scoata definitiv “eternul” din Roma, Paris sau Londra.

Si cand noi nu vom mai fi,
Va veti aminti,
Ca a fost o data… Roma!

Yellowstone este Miorița 2.0

Ce ai face pentru a-ti pastra pamantul, traditia si mostenirea peste ani si ani? Ai fi in stare sa lupti? Sa o faci pe bune, sa te iei la bataie, sa lovesti si chiar sa ucizi? Ai fi in stare sa iesi din matrix-ul tau si sa ii rupi gatul individului ce vrea sa schimbe obiceiul locului? Sau ai ramane sa te duelezi pe Facebook in citate si amenintari fine, ca orice alt individ “modern”? 

Kevin Costner aka baciul moldovean

Povestea din gura de rai numita Yellowstone (Montana) este despre asta. Despre faptul ca undeva, in lumea asta, exista familii ce doresc sa traiasca ca acum 100 de ani, mai mult, ca acum 200 de ani daca se poate, oameni ce se pun cu pieptul in fata progresului. Una din cele mai bune replici ale baciului moldovean din serial, aici il numim pe John Dutton, suna asa: ” If it’s progress you want, then don’t vote for me. I am the opposite of progress. I am the wall it bashes against, and I will not be the one who breaks.”

Intr-o adaptare ce e exact pe placul meu si nu urmeaza o traducere copy-paste, ciobanul nostru spune asa: Daca tu vrei progres o sa te dau cu capul de tot peretii, daca tu vii cu progresul in curtea mea o sa te impusc in cap si o sa iti arunc starvul in prima prapastie disponibila. Don’t fuck with me rahat cu ochi ce esti tu. 

Am auzit prima data de serialul “Yellowstone” intr-o emisiune realizata de Radu Banciu. Acesta pomenea printre stiri din fotbal si poante cu Monica Tatoiu despre o capodopera ce il are pe Kevin Costner in prim plan. A trecut un an bun pana cand aceasta serie a devenit disponibila si in Romania, odata cu intrarea pe piata a “Skyshowtime“, un nou serviciu de streaming ce doreste, invariabil, sa se lupte cu Netflix sau Prime. De data aceasta, argumentele noului difuzor au fost foarte putine: probleme tehnice la inceput si mai ales o baza de filme si seriale austera ca sa nu zica extrem de saraca. Insa argumentul forte, in afara de pretul promotional de 2,99 euro in Romania si 3,99 euro in restul Europei a fost fara doar si poate prezenta “Yellowstone”. Simplu fapt ca puteam urmari aceasta poveste merita din plin aceasta suma modica.


Daca am stabilit din start cine este baciul moldovean (John Dutton interpretat de Kevin Costner) e logic sa spunem ca exista mai multi ciobani care lupta cu toate mijloacele ca sa il deposedeze pe protagonistul serialului de bani, pamant, vite, obiceiuri, nepoti si orice altceva iti trece prin minte. 

Nu te lasa amagit de inceputul fiecarui episod: avem parte de peisaje mirifice, de locuri pe care cand le vezi ti se taie respiratia, de o coloana sonora exceptionala (daca nu iti place country music s-ar putea sa te razgandesti), toate acestea fiind doar xanax-ul ce ar trebui sa iti amorteasca simturile pentru ploaia de lovituri ce va urma. Lovituri reale, de ciomag, bici, fier inrosit, ranga, s.a.md. Gloante trase din pistoale mici si mari, din carabine si pusti cu lunete, de bunici, femei, nepoti si cowboy pentru ca NIMENI si NIMIC nu sta in calea progresului precum NIMENI si NIMIC nu poate sta in calea lui Jonh Dutton si a familiei sale. 

The one and only Beth Dutton

Apropo de familie. La inceput detestam doua personaje: Beth Dutton (Kelly Reilly) si Jamie Dutton (Wes Bentley), adica sora si frate, doi dintre cei patru copii ai lui John Dutton. Ii detestam pentru ca nu le stiam istoria, iar ea parea o precupeata incaltata cu pantofi Loubutin, iar el un pampalau speriat de bombe. Insa, felul in care aceste personaje interactioneaza si cresc este de-a dreptul magistral. Nu te mai saturi sa o auzi pe Beth injurand si spargand totul in cale si nu te vei mai satura sa il vezi pe Jamie plangand, ingenunchind in orice moment, la orice actiune ce il vizeaza. 

Nici cu baciul ungurean sau cu cel vrancean nu imi e rusine, dimpotriva. O sa aveti parte de toata aria posibila de dusmani: parvenitul cu bani ce vrea sa costruiasca blocuri, capetenia indiana ce in aparenta doreste doar sa mareasca rezervatia si sa ii dea stralucirea de inainte de colonizare, rednecksi plini de relatii si bani ce se baga in seama luptand violent pe un front ce nu e pe masura lor sau corporatii cu sute de miliarde in cont. Toti vor un singur lucru: P R O G R E S

Ce amagire, ce vis transformat in cosmar a devenit insa acest cuvant. Pentru mine progresul ar putea insemna o nivelare (utopica) a claselor sociale, apa potabila la indeamana si la un pret mic sau gratuita, medicamente si practici medicale ce nu au originea in evul mediu, medici empatici, respect si recunostinta pentru istorie si traditie, alimente sanatoase pentru noi toti. Insa asta sunt eu, un visator intr-o lume distopica. 

Pentru cei ce se lupta cu John Dutton in serial si pentru marea majoritate a omenirii progresul inseamna acum un tsunami de consumism in varful caruia se afla cocotat (NE)omul de afaceri, robotul ce repeta si stie doar atat: $$$$$.

Desi in Miorita, baciul moldovean pare nevinovat, stim sigur ca nimeni nu e pur in aceasta lume pestrita asa ca nici John nu face exceptie. Pe tot parcursul celor cinci sezoane vorbeste calm si se agita rar, are o privire calda si arata mai degraba ca un unchi cool decat un sextagenar criminal (la propriu) este fermecator pentru ca, al naibii, a imbatranit frumos si repeta la nesfarsit: “nu vreau nimic altceva decat sa mor aici, pe pamantul meu, in strunga de vaci, sa fiu cu restul familiei (sa fiu tot cu voi), sa imi aud cainii si vantul cand a bate…” 

Si cum sunt convins ca o sa va placa “Yellowstone“, vestea buna e ca exista inca 6 spin off-uri ce se filmeaza sau urmeaza sa intre in productie. Doua dintre ele, 1923 cu Hellen Mirren si Harisson Ford si 1883 fiind deja disponibile pe acelasi www.skyshowtime.com

Intr-un final eu, baciul moldovean sau chiar John vrem un singur lucru. Sa inghetam timpul intr-un tablou mirific, preferabil localizat intr-o gura de rai, cu cei dragi alaturi, privind in zare un cadru perfect in care eram fericiti si impliniti, un cadru irepetabil. 

Mutat in Andalucia. Tot ce trebuie sa stii (pentru inceput)

Cand te muti in alta tara cel mai de pret lucru pe care ar trebui sa il iei cu tine ar fi prietenia. Dar cum asta nu intra in nici o valiza, vei rataci ca un buimac pana cand o sa gasesti pe cineva cu care sa te intelegi, cu care sa iti mai speli din cand in cand reciproc constiinta, pe cineva cu care sa razi fara motiv sau pe cineva… la care sa lasi cu incredere catelul cand pleci in vacanta.

Acum cativa ani, Doru Isaroiu (“baiatul” de la Parlament) ma suna: prietene, ce faci? Vezi ca am dat numarul tau de telefon unui prieten bun, Sebastian Boros. Il stiu din copilarie, e baiat valabil, o sa vezi ca o sa va intelegeti bine. O sa te sune sa il ajuti cu informatii, poate va si vedeti.

A avut dreptate Isaroiu, Sebastian, Anda si fetele lor sunt niste oameni super-ultra-mega-faini cu care am facut click din prima. Nu va plictisesc cu dulcegarii, stiu ca nu mai are nimeni timp de asa ceva. O sa va reproduc insa, cu mici completari ce imi apartin (subliniate cu albastru), o discutie pe care am avut-o cu Anda, apropo de tot ce inseamna mutatul in aceasta zona. O sa atingem subiecte cum ar fi pretul chiriilor, gradinita, cum sunt oamenii de aici si multe altele. In ideea in care vei dori mult mai mult de atat, esti HOTARAT sa te muti si ai mai multe intrebari, poti sa imi scrii la hola@andalucia.ro

In ce moment v-a venit ideea de a va muta de la Bucuresti in Malaga?
Am inceput sa visam amandoi la asta in 2017 cand am venit aici pentru prima data intr-o excursie.

Cat a durat de la decizie pana cand ati ajuns aici?
Am ajuns aici pe 13.09.2019, iar decizia de a ne muta am luat-o in iarna de dinainte. 

Privind in urma, consideri ca ati fost bine pregatiti pentru aceasta mutare?
Absolut nu, privind in urma mi se pare un salt cu o parasuta care nu stiam exact daca se va deschide sau nu. Faimosul autobuz A ne-a adus de la aeroport si ne-a lasat in centru pe noi doi, pe Ana de 11 luni in marsupiu, pe Eva de 5 ani si pe cele 6 valize in care ne inghesuisem vietile. 

Cum ati reusit sa inchiriati apartamentul?
Timp de 7 zile am avut inchiriat un apartament turistic, timp care noua la momentul acela ni s-a parut mai mult decat suficient sa ne gasim o casa. N-a fost chiar atat de simplu, faptul ca nu ne propusesem sa platim chiria in avans pe cel putin 6 luni, sau ca nu aveam 50.000 de euro in cont, “ne-a inchis destule usi in nas”. Am avut foarte mare noroc sa gasim apartamentul ce urma sa ne fie casa pentru 3 ani in ultima zi din cele 7.  Asta da noroc, de obicei NU se inchiriaza apartamente daca nu ai contract de munca. Mai mult, faptul ca ai copii si animale de companie ingreuneaza acest proces.

Care sunt cheltuielile lunare pentru a locui in zona centrala a orasului Malaga?
Chirie – 800 euro + 2400 euro garantie la inceputul contractului + 800 euro comisionul agentiei, Curent 150 euro/luna, Apa 100 euro/luna. Pretul de 800 de euro/luna poate fi intalnit lejer acum si in localitati mai mici de coasta. Valul de scumpiri a atins si Andalucia, iar razboiul din Ucraina nu a ajutat cu nimic aceste aspecte pentru ca multi germani, polonezi, rusi si ucrainieni au ales sa se mute aici.

In afara de lucrurile cu care ati venit cum ati procedat sa va aduceti din Romania restul? Cu ce companie de transport ati colaborat? Cat a costat?
Restul lucrurilor noastre, biciclete, calculator, carti si jucarii au venit ulterior cu ajutorul celor de la Emex. Principalul avantaj pe care il au e ca ridica pachetele de la adresa indicata si apoi le aduc pana la usa de la destinatie, in cazul nostru pana in centrul Malagai. La momentul acela pretul era de 2 euro/kg.  

Care era nivelul tau de spaniola la inceput, cum ai invatat? 
La inceput nivelul meu de spaniola era unul de baza, puteam intelege tot ce mi se spune, dar capacitatea de a avea o conversatie cursiva a venit mai tarziu. Am invatat pur simplu vorbind si gresind, rugandu-i pe cei apropiati sa ma corecteze cand era cazul. Este vital ca inainte de a ajunge sa faci constiincios un curs de spaniola. Foarte rar gasesti pe cineva care vorbeste sau doreste sa comunice in spaniola. Faptul ca nu stii atat de bine limba este ok, e important ca interlocutorii tai sa vada ca stii cate ceva, ca te straduiesti.

Te-ai descurca doar cu engleza pentru a face toate demersurile? (mutat, inchiriat, scoala, cablu/internet, etc)
Nu cred, sau cel putin ar fi foarte complicat. Poate doar la scoala, dar este o exceptie si datorita faptului ca este un centru international. 

Cum au privit copiii aceasta mutare? A fost vreun moment la inceput, cand au parut ca nu le place, ca nu se pot adapta?
Pentru cea mica, adaptarea a fost destul de usoara fiind atat de mica. Cea mare in schimb, a simtit mult mai mult schimbarea, locuiam in alta casa, din alt oras, din alta tara, vorbeam cu oamenii intr-o limba care pentru ea era total necunoscuta, incepea scoala in acea limba, si cel mai greu a fost, cred, inceputul pandemiei si carantinarea totala pentru 7 saptamani la doar 6 luni de la mutarea noastra. 

Cum ati procedat cu scoala? Ce costuri sunt apropo de scoala/luna? Si cat ar costa daca ar fi inscrise la o scoala de stat?
In Romania, Eva incepuse de la 2 ani gradinita in sistemul Montessori. Pe langa faptul ca ni se pare o metoda extraordinara de invatamant, am vrut sa ii oferim si un soi de continuitate si legatura cu ceea ce era ea obisnuita si cred ca asta a ajutat-o mult in adaptarea ei aici, asa ca am ales o scoala ce are la baza aceeasi metoda. In 2021 a inceput si Ana, surioara mai mica, cursurile la aceeasi institutie. Costurile lunare pentru amandoua sunt in jur de 1000 de euro. 

E greu sa iti deschizi un cont bancar? 
Odata ce ai obtinut NIE, iti poti deschide un cont bancar la orice institutie bancara din Spania. E posibil ca banci mai mari sa refuze sa va deschideti cont pana nu aveti NIE (da, ati remarcat bine paradoxul) dar mereu puteti apela la banci regionale cum ar fi CAJAMAR ce va accepta banii fara probleme.

Cum ati procedat pentru a va lua NIE? Ce costuri implica? Cat a durat?
Pentru NIE ai nevoie de o programare la Politia Nationala care se obtine online, completarea formularului EX-15, 1 copie si originalul act de identitate si motivul pentru care ai nevoie de acest document, de exemplu pentru a-ti deschide un cont bancar.  

Care sunt costurile cosului zilnic/saptamanal? Cum sunt aceste costuri in raport cu preturile cu care esti obisnuita in Romania?
Nu mi se pare ca exista o diferenta fata de preturile din Romania.

Ce lucruri pozitive ai remarcat pana acum (aici poti aborda orice, de la vreme pana la transportul in comun)?
La intrebarea aceasta as putea raspunde intr-o carte. Inca din primele zile am remarcat oamenii. Suna banal si poate a cliseu, dar modestia si caldura sunt trasaturi principale a celor de aici. Nu se grabesc, nu claxoneaza in trafic, iti zambesc si ti se adreseaza cu apelative dragastoase, iar toate acestea, mie una, imi fac zilele mai frumoase. Daca veniti dintr-un oras mare gen Bucuresti, Cluj sau Iasi s-ar putea la inceput sa va “deranjeze” relaxarea de aici dusa la extrem. Am scris chiar la inceput un articol pe tema asta ce s-ar putea sa va fie util.

Un alt lucru pozitiv este bineinteles, vremea. Datorita pozitiei geografice privilegiate, verile nu sunt extrem de calduroase, iar iernile…iernile sunt minunate, cerul ramane la fel de albastru, temperaturile rareori scad sub 15 grade, iar soarele straluceste 320 de zile pe an.

Care sunt cele negative?
Birocratia, faptul ca majoritatea oamenilor nu vorbesc nicio alta limba.

Cat a costat adusul masinii din Romania in Spania? Cu ce firma ati lucrat?
Masina a calatorit pe o platforma, a sosit dupa 3 zile, costul a fost de 750 de euro si am fost ajutati de cei de la www.mateiunitrans.ro

Ce implica inscrierea masinii cu numere de Spania? (costuri, cat dureaza, etc)
Pentru acest serviciu, am apelat la o firma de gestiune. Cel mai mult a durat obtinerea unei programnari la itp, iar tot procesul a durat aproximativ 1 luna. Costurile au fost de 1100 euro, incluzand comisionul firmei. 

Ati avut reactii negative cand cineva afla ca sunteti romani?
Nu, dimpotriva, mai ales dupa evenimentele din Ucrania, oamenii s-au aratat ingrijorati de proximitatea razboiului si consecintele acestuia si asupra Romaniei.

V-a trecut vreodata prin cap sa va intoarceti? 
Nu, in niciun moment. Am avut ca referinta si pandemia si mereu am spus ca daca am rezistat atunci, singuri, cu toate restrictiile si emotiile, sigur vom gasi o solutie la orice problema apare. 

Ce ai vrea sa aduci din Romania aici? (poate fi de la eugenia pana la prieteni)
Sigur, unul din lucrurile la care renunti cand te muti in alta tara, e proximitatea fata de prieteni si familie. Mi-ar placea, desigur sa ii avem mai aproape.

E greu de gasit un loc de munca?
In general, da. Din experienta mea si a celor din jur, procesul este unul complex, salariile sunt mai mici decat in alte zone din Spania, iar faptul ca esti expat poate sa ingreuneze si mai mult lucrurile. Subscriu! Cand va veni vorba de alege dintre tine si un spaniol pe aceasi pozitie, cu siguranta ca tu vei fi in cel mai bun caz pe locul 2. Pe de alta parte meseriasi gen mecanici sau instalatori sunt mereu la mare cautare.

De ce v-ati mutat din centru Malaga intr-un oras aflat la periferia capitalei?
A sta in centru, a avut pentru noi foarte multe beneficii, unul din ele fiind cel ca puteam ajunge pe jos sau pe bicicleta oriunde: la scoala, la plaja, la cumparaturi. Malaga este si din punctul acesta de vedere, un oras foarte prietenos pentru cei cu copii. Nevoile noastre in timp s-au schimbat, fetele au mai crescut, orasul a devenit foarte aglomerat asa ca am gasit solutia de a ne muta intr-un orasel aflat la periferia Malagai, unde contra aceleiasi sume locuim intr-o casa mai mare, mai aproape de plaja, si de unde ajungem in centru in 15 minute. 

Ce altceva ar trebui sa stie o familie inainte de a veni aici? 
Nu stiu daca e ceva de stiut, ci mai mult de simtit. Ascultandu-ne entuziasmul si povestea, multi dintre prietenii nostri au crezut ca si pentru ei va fi la fel de usor, ca vor fi la fel de fericiti ca si noi, dar cum nu suntem cu totii la fel, nu avem aceleasi nevoi, nu ne fac fericiti aceleasi lucruri, nu a fost asa. Asta a fost povestea noastra si atat. Cred ca trebuie sa simti tu ca aici iti e locul, ca aici copiii tai ar putea fi fericiti, ca poti face fata distantei considerabile fata de familie si prieteni, si nu sa te bazezi pe ceea ce li s-a intamplat altora. Desigur, pe de alta parte, sfaturile, incurajarile si informatiile sunt binevenite oricui la orice inceput de drum.  

Cu ce NU te poti obisnui aici?
Din moment ce faci pasul acesta, probabil ca esti destul de flexibil si stii ca va trebui sa te adaptezi si obisnui cu traditii, limba, clima, felul oamenilor de a fi etc. Din fericire, nu exista nimic cu care nu ma pot obisnui aici. 

Te uită cum soare noiembrie

Acum cateva zile urmaream cateva secvente din “Vocea Romaniei” si am remarcat ca un tanar aspirant la “postul” de artist nu stia cine este Robbie Williams. Dupa cateva minute a urmat o fata ce nu auzise de Bjork. E ok pentru majoritatea tinerilor nascuti in anii 2000 sa nu stie artistii ce erau atunci la moda. Oarecum normal. Insa pentru o persoana ce doreste sa fie muzician este o scapare de nepermis. Ce va urma? Sa NU stim de Michael Jackson sau de Prince? In aceasta nota m-as mira ca aceeasi generatie sa isi aduca aminte de Nicu Alifantis, insa eu unul in afara de faptul ca l-am cunoscut si i-am organizat la Bistrita doua concerte imi aduc mereu aminte de albumele dansului, mai ales cele pe versuri de Nichita Stanescu.

Piesa evocata in titlu face referire de data asta la versurile lui Bacovia ce se potriveau manusa la vremea dintre 15 octombrie si 15 aprilie, cel putin in zona Bistrita sau Cluj-Napoca.

Apus de soare, varianta din La Caleta de Velez

Dupa cum stiti am dat ceata clasica sau lipsa soarelui din Romania pe soarele andaluz. De opt ani sunt aici si pretind ca stiu multe despre aceste locuri, desi recunosc, mereu am de invatat ceva. De pilda faptul ca vremea, la fel ca si vremurile s-a schimbat radical. In sensul ca daca inainte noiembrie era o luna in care vantul si ploile isi faceau de cap, acum a fost dominata de soare si temperaturi de peste 18-20 de grade. Pe alocuri chiar s-a facut si plaja, iar subsemnatul, mai loco din fire, a facut si baie.

Multa lume intreaba exact acest lucru cand se pregatesc sa vina in zona: care e temperatura apei? Iar de aici poate aparea o intreaga discutie. Daca va ganditi ca Andalucia are apa calda ca in Grecia, va inselati, foarte rar se intampla sa fie apa de peste 21-22 de grade. Vara asta s-a intamplat da, pentru 2-3 saptamani, ca apa sa ajunga chiar la 27 de grade, dar aceasta e o anomalie si inca o statistica ingrijoratoare. Din 1 iunie pana in 1 noiembre, in medie apa variaza intre 16 si 22 de grade. Iar daca astazi are 22, maine poate sa ajunga la 16 dintr-un simplu motiv: curentii din Atlantic ce sunt foarte aproape si ce influenteaza prin stramtoarea Gibraltar aceste variatii. Deci daca vreti sa va “balaciti” NU, Andalucia, nu este destinatia voastra de plaja. Daca vreti sa inotati DA, e ok, apa e buna, racoroasa si proaspata si mereu te va trezi sau te va duce intr-o lume mai clara si mai buna dupa o sesiune de inot. Astfel, in noiembrie, desi apa a variat intre 15 si 16 grade am inotat cu fiecare ocazie avuta: asta insemnand un interval de soare fara nori de minim o ora si fara vant. Pentru ca mereu ma incalzesc in apa, dar afara lucrurile devin mai complicate daca bate vantul si sunt nori.

Ce e trist si nu intereseaza pe niciun turist este faptul ca nu a mai plouat sanatos de… nu stiu cand la propriu, pentru ca ultimele ploi zdravene au fost acum 8 luni, insa au venit in combinatie cu CALIMA deci nu se pune. Lacurile de acumulare din zona sunt sau vor fi declarate seci pentru ca au scazut sub 7% din capacitate, dar e ok, ca turist te doare la patina, mai ales ca te poti bucura in continuare si de fructele exotice ce sunt excelente, dar se presupune ca sunt “de vina” pentru consumul de apa exagerat din ultimii ani.

Trecand rapid peste subiectul neinteresant al secetei, Andalucia ofera in aceasta noua conjunctura meteorologica si mai multe variante de a petrece vacanta de iarna la soare, la plimbare, cu mancare excelenta si preturi de bun simt. Si daca sunteti putin indrazneti puteti face si un pic de plaja, va promit ca nu o sa patiti nimic rau, doar o sa reveniti acasa putin mai bronzati. In plus, pentru cei cu adevarat indrazneti va readuc aminte ca exista varianta de a face plaja dimineata si de a skia dupa-masa sau seara. Am scris mai de mult pe aceasta tema aici.

Si ca sa fie treaba treaba, cand ma pregateam sa inchei apoteotic acest articol tocmai am vazut o atentionare meteo via Storm Malaga, un cont de meteo din zona foarte util. Se pare ca in urmatoarele 15 zile din decembrie va ploua cumulat mai mult decat a plouat in ultimele 8 luni. INSA exista *steluta extrem de importanta: marea majoritatea a acestor precipiatii se vor concentra la vest de Malaga: Marbella, Estepona, Cadiz, Sevilla, Ronda, Huelva, etc. In partea de est, respectiv in regiunea Axarquia si spre Motril si Almeria va ploua mult mai putin.

Iar la final dedicatia speciala a zilei cu sus pomenitul Nicu Alifantis si o ultima specificatie: In Malaga ultima data cand a nins a fost in miercuri 3 februarie 1954.

Don Taró si señora Calima

Lucrurile sunt într-o continuă schimbare, iar Andalucia nu avea cum să scape de vremurile astea. Ce știam astăzi despre vremea din iulie și august nu a mai fost valabil în 2022 așa că articolul de astăzi vă prezintă câteva elemente importante pe care puteți să le aveți în vedere când alegeți Andalucia ca și destinație și doriți să fiți puși la punct cu fenonemele meteo ce pot să va facă vacanța excelență sau dezastruoasă. 

Septembrie pe plajă

Veștile bune vin ca de obicei la început: Andalucia rămâne fără discuție cea mai bună destinație din Europa continentală când vorbim de vreme bună, zile însorite. Media de zile cu soare full sau parțial, fără ploaie, este de 300/an ceea ce înseamnă că ai șanse mari să bei cafeaua pe plajă în dimineață zilei de 1 ianuarie, de Crăciun, de Pastile Catolic sau Ortodox, ș.a.m.d. 

Veștile proaste sunt mai multe: în primul rând, în această vară nu s-a mai confirmat tradiționala diferență de temperatura dintre zi și noapte. E normal să ai 30-34 de grade în Marbella, Almeria sau Malaga în iulie&august, dar în general după ora 9 seara se înregistrau 22 de grade sau chiar 20. Această temperatura plus umiditatea făcea ca plimbările nocturne să fie excelente, iar somnul foarte bun. Acum în zona de coastă ne-am confruntat cu temperaturi de 30 de grade. 

Și ca să fie treaba-treaba, dacă nu sunt suficiente cele 30 de grade din când în când apare señor Terral. Și una este să apară acest vânt în ianuarie sau februarie și cu totul altă poveste e când vine în iulie. Exemplu concret: tocmai plecam de la concertul Christina Aguilera din Marbella, era ora 12:30 noaptea și termometrul din mașină înregistra 34 de grade. Am exclamat surprins că e foarte cald pentru acea ora. Ei bine în următoarele maxim 10 minute temperatura a ajuns la 35, 36, 37, 39 și 39°C! Doamnelor și domnilor, pe scena lăsată liberă de Aguliera a pășit Terral. Contrar folclorului popular acest vânt NU vine din Africa ci din nord, coborând pe versanții munților și dealurilor, punând în aplicare efectul Föhn. Acest efect înseamnă exact ce credeți că înseamnă: că indiferent unde sunteți vă veți trezi cu föhn ce vă suflă tare, uscat și fierbinte în față. 

Malaga cuprinsa de taró, in toata splendoarea sa. Copyright spanjevandaag punct com

O altă întâmplare reală îl are protagonist pe Taró. Acum mai bine de 15 ani când am venit prima dată în zona Malaga eram singur pe un șezlong pe plaja Burriana din Nerja. După un prânz copios m-am întins și am stat cu ochii închiși câteva minute, încercând să mă relaxez. În momentul în care am deschis ochii, după un maxim de 15 minute, pur și simplu nu mai vedeam nimic la 3-4 m. Toată plaja și marea erau cuprinse de o ceață dubioasă ce îmi aducea aminte de atmoferă tenebra a celebrului “Twin Peaks”. Între timp am asistat de zeci de ori la acest fenomen și chiar mă bucur să îl prind în direct pentru că este extrem de spectaculos să vezi cum dispare întreaga coastă. Bătrânii din Malaga o numesc Țaró, însă în alte locuri se numește boria, iar oficial se numește ceață de advecție. Pe scurt, este un fenomen cauzat de diferența de temperatură dintre suprafața mării, mult mai rece decât temperatura aerului. 

Apocalipsa? Nu, calima. Credit foto el diario punct es

După cum imaginea de mai sus o arată Calima, arată teribil, are efecte nocive și este urâtă de toată lumea mai puțin proprietarii de spălătorii auto și cei ce vând lichid de parbriz. Într-o definiție simplistă și populară Calima este praful din Sahara ce este purtat de vânt și adus pe tărâmul andaluz. În mod concret vorbim despre intrarea unui flux de aer cu praf atmosferic în suspensie, provenit din Africa. În urma lui, vizibilitate devine extrem de slabă și chiar se acumulează picături de noroi dacă plouă. Calima este generată de obicei după apariția furtunilor de nisip în deșertul Sahara. Practic în afară de faptul că aerul este extrem de greu și dificil de respirat acest fenomen meteo lasă urme teribile pe mașini și clădiri. 

Dana nu este colega mea și nici măcar prietena cuiva. Când este anunțată Dana sau “gota fria”-“picătura rece”, avem de obicei de a face cu furtuni puternice însoțite de vânt și inundații. În termeni profesionali, Dana este de obicei rezultatul unui front de aer polar rece (jet stream) care avansează lent peste partea continentală la altitudini mari (în mod normal 5-9 km) și se ciocnește cu aerul mai cald și Marea Mediterană umedă, generând furtuni puternice. 

Ok, în acest moment ești pus la punct cu cele mai importante fenomene meteo din zona Andalucia, astfel că, în următoarea vacanță nu mai poți fii surpins de nimic. Apropo, faptul că am ales să scriu astăzi despre acest subiect este legat doar de informarea voastră pe cât mai multe subiecte. Nu e cazul să va alarmați și nici să schimbați destinația de vacanță, adu-ți aminte ce am spus la început: 300 de zile de soare pe an. 🙂

PS: Vrei o vacanță custom sau cauți să cumperi o propietate în zonă? Scrie-mi la hola@andalucia.ro 

Cádiz se imbata cu soare si respira vant

Fiecare femeie are personalitatea ei, dar cu putin noroc in viata, cu siguranta ai intalnit una ce intr-un moment te face sa o iei in brate si sa ii spui te iubesc si apoi, dupa cateva clipe, o urasti pentru ca stii ca vijelia din mintea ei te poate rasturna, nimici in orice clipa. Cam asa si cu Caí sau Cadíz, denumirea oficiala pentru necunoscatori.

GKA Big Air Tarifa

Sudul Spaniei e pentru oricine isi propune o vacanta placuta. Exista de toate aici, de la figurile si opulenta Marbellei pana la zone dominata de probleme sociale sau activitati criminale cum ar fi Línea de la Concepción. Astfel, cand faci marea adunare generala si iti da doi, un cuplu sau sapte, tu, nevasta, trei copii si socrii trebuie sa stii exact ce vrei sa faci si sa te informezi ca atare. Provincia Cadíz nu este in opinia mea o destinatie de 10-14 zile cu copiii pentru cateva motive: hotelurile de all inclusive sunt concentrare in zona Chiclana de la Frontera si sunt toate de 5 stele de alea adevarate si grase, astfel ofera servicii net superioare fata de cele din Turcia sau Bulgaria, dar costa mult mai mult. Apoi, daca vrei sa faci plaja pregateste-te de vant, rafale, vant si iar vant si iar rafale. O zi “normala” pe plajele aflate pe axa: Tarifa-Bolonia-Zahara-El Palmar de Vejer-Conil-Chiclana (Playa Barosa) se inscrie in 20 km/h vant si 40 km/h rafale. Deci pregateste-te sa ai nisip peste tot, din incaltari pana in maduva oaselor. Iar ce se constituie intr-o “drama” pentru turistii banali se tranforma in paradis pentru amatorii si profesionistii din surf si kite.

El Palmar de Vejer

Il informez pe numitul Tudor Chirila, entuziast amator al sporturilor de gen ca i-am descoperit Mecca: 260 de km de coasta si 138 de km de plaje si golfuri, dar mai ales valuri nene, valuri puternice si semete ce ca simplu inotator iti dau la ceafa, te palmuiesc asemenea lui Mike Tyson peste fata si te rastoarna pe toate partile de zeci de ori ca o masina de spalat industriala. In fotografia de mai sus facuta in El Palmar de Vejer, puteti observa daca nu ma credeti pe cuvant ca nu exista nicio persoana care sa faca baie, dar sunt zeci de fac surf. Nu va jucati cu avertizarile sau cand vedeti steag rosu. Marea/Oceanul trebuie respectat, altfel o sa suferiti consecintele. In cazul in care doriti sa practicati aceste sporturi exista cateva plaje ce ofera toate conditiile pentru cei ce practica astfel de sporturi: centre de inchiriere de echipament, locuri de parcare berechet, mancare si cafea (nu foarte ieftine) si mai ales ce spuneam mai sus: valuri, vant, rafale si iar valuri si zeci de plaje in care esti doar tu si alti pasionati, acelasi vant turbat si valuri si cu siguranta Dumnezeu pe care o sa ai senzatia ca il vezi la fiecare val pe care o sa il iei direct in figura. Nu intru in mai multe amanunte din doua motive: 1-Kite-ul si surf-ul nu sunt sporturile mele favorite si 2-Exista site-uri profesionale ce fac recomandari mai pertinente, de exemplu aici.

Pot in schimb sa va spun ca de departe cea mai buna optiune de cazare in cazul in care va doriti sa stati o vreme prin zona este Vejer de la Frontera, orasel de 12 mii de oameni aflat la doar 10 km de plaja si conectat foarte bine cu autostrada si drumurile nationale.

Vejer de la FronteraPlaza de España

Am ales acest loc pentru ca Rares de la Transylvania Log Cabins cunoaste foarte bine zona si pot sa spun ca am ajuns intr-un mic colt de rai: un sat alb cu origini in secolul 7, plin de stradute mici si pitoresti si foarte important, plin de restaurante si cafenele excelente unde am mancat absolut fabulos la preturi modeste, chiar mici. Va recomand Corredera 55 si El Jardín del Califa (unde se recomanda in sezon sa faceti rezervari cu minim 2-3 saptamani inainte), iar pentru cafea de specialitate… Specialty Coffee aflata la cativa metri de Corredera 55. Si evident, daca nu ati aflat pana acum infruptati-va de doua ori pe zi cu ton rosu. In aceasta zona se pescuieste ton rosu si fara discutie este proaspat si nu are leagatura cu nimic ce ati mancat pana acum in materie de peste.

Daca tot sunteti in zona e musai sa vedeti si Cadizul. Mai ales ca e foarte mic pentru o capitala de provincie, 120 000 de mii de locuitori din care cel putin jumatate dintre ei sunt ultra-mega-fericiti ca locuiesc intr-un bloc ce are ferestre catre mare. E chiar interesant de observat, in afara de centrul vechi cum aproape toate locuintele s-au aliniat cu plaja, firesc si minunat in acelasi timp. Preturile la mancare sunt la fel, foarte bune si daca nu va deranjeaza prezenta localnicilor puteti sa profitati sa mergeti la una din plajele urbane ce sunt in interiorul orasului. Noi am ales Playa de Santa María del Mar unde toaletele sunt amplasate pe drumul de acces si sunt contracost, plaja care nu ofera niciun alt serviciu in afara de soare si nisip perfect auriu. Din acest motiv este normal si traditional sa mergi la plaja cu ABSOLUT tot ce iti trece prin cap si daca mergi in gasca sa lipesti umbrela de umbrela si sa transformi statul la plaja intr-o mica petrecere.

Ne-am dorit si o zi cat de cat normala de plaja asa ca am cercetat si descoperit ca exista optiuni limitate de restaurante pe plaja cu sezloange si cam toate se concentreaza in zona Chiclana si se impart in doua categorii: zona de vest, mai scumpe ca in Marbella, gen Atenas Playa unde o “canapea belineaza” costa 100 de euro/zi, dar si zona de est a plajei la Barrosa unde un sezlong costa 7,5 euro. Nu avem mari pretentii, puteam sa stam si direct pe nisip, dar am ales varianta de a sta pe sezlong pentru ca am fost insotiti de Indy si accesul cainilor pe plaja in sezon este strict interzis. Acum asta cu statul pe plaja e doar un fel de a spune, la 21 de grade si vant cu rafale combinate de 60 de km/h te rupe frigul si mai ales disconfortul asa ca am facut o romaneasca, am rasturnat sezloangele si ne-am protejat de vant, astfel o zi distrusa de plaja s-a transformat in una foarte faina. PS: temperatura apei in aceste patru zile de vacanta a fost mereu cu 6-7 grade peste temperatura apei din zona Malaga unde ajusese la un moment dat la 15 grade.

Metoda romaneasca de stat la plaja in zona Cadiz

Ultimul obiectiv si ultimul pe lista mea de preferinte este Tarifa. Pentru o asemenea asezare, cu o asemenea istorie locul pare abandonat inclusiv in zona centrala ceea ce e chiar pacat pentru ca potentialul arhitectonic si istoria ce este la fiecare pas ar merita mai mult de atat. Vorbim de un oras mic, ce are sub 20 de mii de oameni si care are doua mari calitati, contine cel mai sudic teritoriu continental al Europei si este poarta de intrare pentru toti surferii si kite-ri din lume, drept dovada ca in momentul vizitei noastre se desfasurau campionatele mondiale. Evident, in cazul in care vei sta mai multe zile in zona probabil ca vei descoperi mai multe lucruri pozitive insa ca turist ce are un timp limitat Tarifa poate fi “saltata” sau i se poate aloca un numar limitat de ore.

Indy si cainele ei in Tarifa. In spate cel mai sudic punct continental al Europei.

Querida Caí cam asta a fost povestea noastra de dragoste, episodul 1. Nu ma cauta tu, o sa revin eu intr-o zi.

Concertele verii in Andalucia

Sa inteleg ca ti-ai dat seama ca exista viata (vacanta) si dupa ce ai epuizat traseele din Bulgaria, Turcia si Grecia si cumva ai aflat ca Spania e accesibila ca preturi si mai mult decat ofertanta cand vorbim de cultura si te-ai hotarat intr-un final sa iti petreci vara in Andalucia. E in regula, te “iert” ca ai ignorat aceasta zona paradisiaca si iti ofer in afara de mancare gustoasa, muzee si plaja inca un motiv pentru care sa te abonezi la newslettere-le Wizz Air si Blue Air, companii ce zboara in Malaga si Sevilla, cele mai importante aeroporturi din zona, concertele de toate genurile ce au loc incepand din mai pana in octombrie in aproape fiecare oras important din regiunea autonoma Andalucia.

Muzica a fost mereu parte din viata mea, de la metalele grele pe care le-am ascultat datorita colegului si prietenului Alex Marius Podariu pana la serile de la Maieru unde alaturi de verisorii mei ascultam Europe si Scorpions. Astfel e normal sa incep cu recomandarile de concerte rock si metal:
– Guns N’ Roses, Sevilla, 07.06.22
– Red Hot Chilli Peppers, Sevilla, 04.06.22
– Helloween, Inflames si multi altii in Fuengirola, 15-16.07.22
– un festival cu multe trupe faine pentru nostalgicii anilor 80-90 cu Whitesnakesi amintitele Europe si Scorpions, Amorphis, in data de 24 si 25 iunie intr-un oras cu o istorie de mai bine de 2000 de ani, Cartagena

Un alt festival, de aceasta data nou-nout, ce debuteaza in septembrie 2022 chiar pe plaja din Malaga se numeste Big Andalucia si este produs de Mad Cool Festival, fratele mai mare din Madrid. Ca prim an afisul arata impecabil si se pare ca va oferi cateva surprize in plus fata de ce propune la aceasta data: Rage Against The Machine, Muse si Jamiroquai (cu singura data de pana acum din Europa).

In cazul in care nu mai aveti chef de nebunie, aglomeratie, bere, circ si rock n’ roll aveti cateva optiuni interesante incepand cu cel mai important festival-botique din Europa: Starlite Marbella. Aici vorbim deja de alta clasa de concerte, alte conditii si alte preturi. Am avut deja experienta de a participa la un concert memorabil, John Legend si pot sa va spun ca nu ma mai satur de acest festival. Dupa ce parchezi in zona special alocata biletului achizitionat esti preluat cu un microbuz sau o limuzina si dus inca 2 km pana in zona speciala cu lounge, restaurante, zone VIP, Dj, etc. Toata experienta si eleganta locatiei merita cei 20-30 de euro pe care ii dai in plus fata de un concert normal. Evident exista si bilete de cateva sute de euro ce include cina si loje VIP. In acest moment sunt confirmati… 60 de artisti printre care: Jason Derulo, Diana Ross, Placido Domingo, Maluma, Jessie J, Christina Aguilera, Simple Minds, Passenger, Andrea Bocelli, dar si artisti spanioli importanti: Tangana, Vanesa Martin, Pablo Alboran, Serrat sau Malu. De asemenea tot in cadrul festivalului sunt cateva seri mai speciale cu: Chucho Valdés and Friends, Jorge Drexler si Alan Parson Project.

Si daca tot am vorbit de muzica mai speciala cateva recomandari pentru amatorii de jazz, blues si alte stiluri muzicale mai putin populare, dar care in Andalucia aduc unele dintre cele mai importante nume din domeniu.

Festival de la Guitarra de Córdoba“: probabil unul dintre cele mai importante festivaluri de chitara clasica, contemporana si flamenco din lume, intre 1 si 9 iulie, aici aveti programul si aici biletele. (Vi-l recomand pe tanarul Guitarricadelafuente, dar si concertele clasicilor Al Di Meola, Alan Parsons sau The Guitar Conference Band.
Blues Cazorla Festival“: are loc incepand cu anul 1994 si evident este specializat pe blues. Cinci scene si de neratat avand in vedere ca este unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa. Bilete si site-ul oficial.
Jazz el la Costa” ce are loc anual in fermecatoarea localitate Almuñécar in luna iulie. Afisul pentru acest an nu a fost anuntat, dar credeti-ma pe cuvant, daca sunteti amatori de jazz, serile de festival din Almuñécar sunt minunate.
Festivalul meu favorit se numeste “Terral” si are loc in Málaga. Aici i-am vazut pe Vincente Amigo (considerat singurul discipol adevarat a lui Paco de Lucía) si Mariza, cea mai importanta artista de fado. Aici aveti programul complet si link-ul pentru bilete.

Ultimul festival important pe care vi-l prezint ii pune pe afis pe “localnicii” Alejandro Sanz si Rosalia, insa ghilimelele sunt musai pentru ca vorbim de artisti de talie mondiala cu miliarde de vizualizari si milioane de discuri vandute precum si o caruta de Grammy-uri, evident mai multe pentru Sanz, care are si avantajul experientei pe scena muzicala. Alaturi de ei la “Marenostrum Fuengirola” ii mai amintesc pe Simply Red, Texas, Marc Anthony (ce apare in Andalucia an de an, probabil are o casa aici sau o gagica sau ambele), PLUS mini-festivaluri de specialitate: Jazz, House (KSHMR, Afrojack, Oliver Heldens y Adam Beyer) si amintitul deja Metal Paradise. Detalii complete aici.

Nu e usor sa alegi din toti artistii si trupele ce vin in aceasta vara, mai ales ca pe langa cele prezentate mai sunt cel putin inca pe atatea pe care le-am ignorat de data aceasta. Insa cu siguranta o seara de concert sau de festival va poate face vacanta mai frumoasa. Va promit asta pentru ca am lucrat in acest domeniu, iar experienta spectatorului in Spania este fara discutie mult mai buna, incepand de la intrare, spatii de parcare si pana la cat de repede poti sa iti cumperi o bautura racoritoare sau foarte important pentru mine, calitatea sunetului si experienta vizuala.

Singurul tip de concert sau de festival pe care nu l-am gasit in aceasta vara ar fi unul de manele, dar poate fi o idee buna pentru un roman intreprinzator pentru anii ce vin.

PS: in cazul in care aveti nevoie de ajutor pentru procurarea de bilete nu ezitati sa scrieti pe hola@andalucia.ro



Invazia de dinaintea invaziei

Acum o luna lumea parea ca se indreapta. Cocoasa ce a crescut tot mai mult in ultimii ani parea incet-incet sa dispara cu mici masuri banale ce altadata nu ar fi insemnat nimic, dar acum sunt de aur. Azi scoatem mastile din exterior-victorie! Maine nu mai avem nevoie de certificat sa intram la KFC-AM INFRANT! Au facut fizioterapie cu mintile noastre si parea ca ne indreptam, dulce iluzie profund omeneasca. Pentru ca orice ar fi ziua de astazi este o mica minciuna in care ne spunem, e ok, e in regula copile, suntem bine si maine va fi si mai bine.

Apoi, intr-o dimineata cu ceata clasica de Cluj si cer perfect albastru de Andalucia “ne-am trezit” in plin razboi. Si nu era in Mali, Palestina sau Etiopia ci aici in batrana si naiva Europa. Si ca orice persoana posesoare de telefon am inceput si noi lupta cu postarile, cu newsfeed-ul nostru de toate zilele. Credem ca facem diferenta, ca opinia noastra conteaza, ca o sa influentam ceva, insa de fapt somnul in care am fost aruncati de ceva vreme este inca peste noi, ne-a acaparat simturile de dinainte de pandemie.

Am spus la inceputul anului 2019: cel mai important lucru in lupta cu acest virus este sa ne pastram mintile cat de cat intregi. Iar acum reiterez ce am spus si intaresc aceasta convingere: cu o gripa, cu o luxatie sau chiar cu un virus nou ai o sansa sa invingi, unde nu ajuta prudenta, ajuta medicina, unde nu ajuta medicina ajuta credinta, dar cand pas cu pas, zi de zi iti pierzi speranta si implicit cate un neuron cade ucis de armele albe prezente in postarile fiecaruia e greu sa mai revii, daca nu chiar imposibil.

Razboiul a inceput cand am renuntat sa protestam, cand am renuntat sa gandim liberi si lipsiti de prejudecati, cand am renuntat sa ne educam, cand am inceput sa ne culegem stirile de pe facebook si cei ce ar trebui sa fie jurnalisti au devenit simpli zugravi, dau copy-paste de pe un zid pe altul. Iar invazia de care spuneam in titlu a inceput inainte de intrarea anuntata si re-anuntata a rusilor in Ucraina. Spania s-a umplut de “turisti” in ianuarie-februarie. Ca niciodata nu mai exista locuri de parcare libera si localnicii umbla innebuniti sa isi poata lasa masina undeva in apropierea locului de munca. Nu au venit ucrainieni si rusi asa de multi (inca), au venit germani, francezi sau nordici ce au senzatia ca aici razboiul nu poate ajunge, dar au adus razboiul cu ei: preturile au devenit de luni de zile mai mari si urca fara sa se opreasca pentru simplu motiv ca nimeni nu mai comenteaza si ca daca Carlos, Macarena sau Gigel nu mai cumpara o vor face Henry, Jörg sau Lukas.

Si romani au venit in ultimele luni. Unii ce luase hotararea aceasta in 2018-2019, dar nu au mai apucat sa faca pasul, altii si-au luat catelul si purcelul si au fugit preventiv din calea necunoscutului. Straini si prieteni deopotriva ce au ales sa imi devina vecini. Si bineinteles, in spiritul anilor pe care ii traim, strainii mi-au devenit prieteni, iar “prietenii” simpli straini.

NUman, eroul pe cale de dispariție.

Fiecare dimineata ne aduce vesti proaste. In cateva tari inundatiile fac ravagii, iar pe o insula un vulcan erupe si distruge tot ce prinde in cale de o saptamana. Natura nu ofera surprize, ea isi continua de fapt cursul firesc in contextul in care omul a folosit-o si a suprimat-o cum a dorit, fara sa isi puna problema ca intr-o zi toate astea se vor termina. Insa daca natura este de neinfrant, pentru ca in ciuda tuturor scenariilor ea va continua sa existe alte vesti ma pun pe ganduri: “In 2022 se preconizeaza ca va disparea ultimul om de pe planeta ce poate si spune NU.” NUman este pe cale de disparitie.

Aparut la inceputul secolui 20, “super eroul” NUman era recunoscut ca o persoana cinstita, onesta si curajoasa care salva oameni si situatii prin puterea sa miraculoasa de a spune NU. El nu avea doar calitatile de mai sus, el salva timpul celorlalti, iar asta este cu adevarat o super putere. Mai mult, putea sa dea incredere semenilor sai pentru ca se stia ca spusele lui sunt credibile 100%. Dadea solutii pentru situatii, propuneri sau parteneriate prin faptul ca fata de multi altii el alegea sa spuna clar si raspicat, NU.

Acum insa ma lovesc mereu de acelasi lucru, oameni in toata firea, leaderi in domeniile lor, ce nu sunt in stare sa spuna “NU, nu pot“. Inteleg ca oamenii dupa un an si jumatate de chin NU au devenit mai buni, mai uniti, mai empatici, insa 90% din persoanele cu care am incercat sa vorbesc, sa stabilesc ceva, sa propun o idee pur si simplu au devenit mai lasi, mai ipocriti, mai dispusi sa se joace cu viata celorlalti. In prima etapa spun ca sunt interesati, asteapta detalii pe mail, iti mai raspund la un mesaj si apoi DISPAR ca mutu’n ceata. Ce te costa sa spui NU, ne-barbatule? Ce te costa sa spui, “NU, nu pot” individule ce iti spui partener, prieten vechi sau manager general? Inteleg pana la un punct ca suferi de testicul retractril insa limba, verbul unde ti-a disparut? De ce te-ai juca cu timpul meu, al colegilor tai, cu sperantele oricui?

Intrebari care evident nu isi vor gasi niciodata raspuns. Pentru ca daca un simplu NU este pentru acesti indivizi echivalentul unei extractii dentale “pe viu”, imi imaginez ca o explicatie sincera este imposibila sau ar putea fi echivalentul unei interventii pe inima la fel, fara anestezie.

Vara in care marea s-a terminat

*️”sa dea cate una, sa ajunga la toti”

Incerc sa parchez de 30 de minute. Ma invart pe stradute mici, strazi normale, parcari cu plata si in cartiere marginase si nu gasesc niciun loc de parcare. Nu sunt singurul ce face asta, oriunde te-ai gandi ca ai o sansa sa parchezi se mai gasesc doua zeci de masini in fata ta ce formeaza un sarpe ce se misca exact ca pe un telefon Nokia de la inceputul anilor 2000. Nu este o scena banala din Bucuresti, suntem in Torre del Mar, Andalucia, populatie 23 000 de locuitori.

Supa de oameni.

Nici un proprietar de afacere de pe plajele din Andalucia nu a mai oftat la gandul ca englezii sau nemti s-au rarit pentru ca simplu fapt ca toti spaniolii, dar absoluti toti spaniolii de pe planeta, din univers s-au “coborat” din munti, de la stane sau din pesteri, din podisuri si paduri si s-au adunat, ciorchine pe plaje. Am suspectat la un moment dat ca nu au venit doar cei vii ci si-au adus cu ei si mortii, atat de multi au fost vara asta. Si cumva e normal avand in vedere ca in Spania s-a incheiat cu “brio” valul 5 si am avut parte de restrictii serioase in minim trei momente.

Oamenii s-au zombificat si la data de 1 iulie s-au ridicat si au pornit intr-o agonie continua: “al mar, al mar”!

Nimeni si nimic nu a putut sa impiedice vacanta spaniolilor si a putinilor “curajosi” straini la mare in 2021. Pentru ca de afara, la tv Spania si Italia raman marile sperietori ale Europei, insa inceputul, iunie a fost cu vesti bune pe frontul statisticilor. August insa nu a fost doar aproape non stop plin de nori, ceata (Taró), vant cu nisip din Sahara (Calima), premiera pentru localnici, cel putin in ultimii 50 de ani dar si o rata a infestarilor ce a ajuns in provincila Malaga si la 1000 persoane/zi.

Daca plajele s-au rupt in doua nu va imaginati ce era la restaurante mai ales la final de saptamana. In sensul ca orice rezervare trebuia facuta cu 5-6 zile inainte, iar pentru un sezlong chiar trebuia sa te trezesti la rasarit.

La finalul verii, in septembrie cand incepe de obicei vacanta localnicilor am pasit timid si speriat de gandul ca hoardele de turisti au terminat marea, ca efectiv au mancat-o cu disperarea ca maine nu mai exista. Dar am regasit-o frumoasa si dura, mandra si calma uneori, plina de spume altadata, exact ca acea dragoste de care nu vei scapa niciodata.