Fiecare femeie are personalitatea ei, dar cu putin noroc in viata, cu siguranta ai intalnit una ce intr-un moment te face sa o iei in brate si sa ii spui te iubesc si apoi, dupa cateva clipe, o urasti pentru ca stii ca vijelia din mintea ei te poate rasturna, nimici in orice clipa. Cam asa si cu Caí sau Cadíz, denumirea oficiala pentru necunoscatori.

Sudul Spaniei e pentru oricine isi propune o vacanta placuta. Exista de toate aici, de la figurile si opulenta Marbellei pana la zone dominata de probleme sociale sau activitati criminale cum ar fi Línea de la Concepción. Astfel, cand faci marea adunare generala si iti da doi, un cuplu sau sapte, tu, nevasta, trei copii si socrii trebuie sa stii exact ce vrei sa faci si sa te informezi ca atare. Provincia Cadíz nu este in opinia mea o destinatie de 10-14 zile cu copiii pentru cateva motive: hotelurile de all inclusive sunt concentrare in zona Chiclana de la Frontera si sunt toate de 5 stele de alea adevarate si grase, astfel ofera servicii net superioare fata de cele din Turcia sau Bulgaria, dar costa mult mai mult. Apoi, daca vrei sa faci plaja pregateste-te de vant, rafale, vant si iar vant si iar rafale. O zi “normala” pe plajele aflate pe axa: Tarifa-Bolonia-Zahara-El Palmar de Vejer-Conil-Chiclana (Playa Barosa) se inscrie in 20 km/h vant si 40 km/h rafale. Deci pregateste-te sa ai nisip peste tot, din incaltari pana in maduva oaselor. Iar ce se constituie intr-o “drama” pentru turistii banali se tranforma in paradis pentru amatorii si profesionistii din surf si kite.

Il informez pe numitul Tudor Chirila, entuziast amator al sporturilor de gen ca i-am descoperit Mecca: 260 de km de coasta si 138 de km de plaje si golfuri, dar mai ales valuri nene, valuri puternice si semete ce ca simplu inotator iti dau la ceafa, te palmuiesc asemenea lui Mike Tyson peste fata si te rastoarna pe toate partile de zeci de ori ca o masina de spalat industriala. In fotografia de mai sus facuta in El Palmar de Vejer, puteti observa daca nu ma credeti pe cuvant ca nu exista nicio persoana care sa faca baie, dar sunt zeci de fac surf. Nu va jucati cu avertizarile sau cand vedeti steag rosu. Marea/Oceanul trebuie respectat, altfel o sa suferiti consecintele. In cazul in care doriti sa practicati aceste sporturi exista cateva plaje ce ofera toate conditiile pentru cei ce practica astfel de sporturi: centre de inchiriere de echipament, locuri de parcare berechet, mancare si cafea (nu foarte ieftine) si mai ales ce spuneam mai sus: valuri, vant, rafale si iar valuri si zeci de plaje in care esti doar tu si alti pasionati, acelasi vant turbat si valuri si cu siguranta Dumnezeu pe care o sa ai senzatia ca il vezi la fiecare val pe care o sa il iei direct in figura. Nu intru in mai multe amanunte din doua motive: 1-Kite-ul si surf-ul nu sunt sporturile mele favorite si 2-Exista site-uri profesionale ce fac recomandari mai pertinente, de exemplu aici.

Pot in schimb sa va spun ca de departe cea mai buna optiune de cazare in cazul in care va doriti sa stati o vreme prin zona este Vejer de la Frontera, orasel de 12 mii de oameni aflat la doar 10 km de plaja si conectat foarte bine cu autostrada si drumurile nationale.

Am ales acest loc pentru ca Rares de la Transylvania Log Cabins cunoaste foarte bine zona si pot sa spun ca am ajuns intr-un mic colt de rai: un sat alb cu origini in secolul 7, plin de stradute mici si pitoresti si foarte important, plin de restaurante si cafenele excelente unde am mancat absolut fabulos la preturi modeste, chiar mici. Va recomand Corredera 55 si El Jardín del Califa (unde se recomanda in sezon sa faceti rezervari cu minim 2-3 saptamani inainte), iar pentru cafea de specialitate… Specialty Coffee aflata la cativa metri de Corredera 55. Si evident, daca nu ati aflat pana acum infruptati-va de doua ori pe zi cu ton rosu. In aceasta zona se pescuieste ton rosu si fara discutie este proaspat si nu are leagatura cu nimic ce ati mancat pana acum in materie de peste.

Daca tot sunteti in zona e musai sa vedeti si Cadizul. Mai ales ca e foarte mic pentru o capitala de provincie, 120 000 de mii de locuitori din care cel putin jumatate dintre ei sunt ultra-mega-fericiti ca locuiesc intr-un bloc ce are ferestre catre mare. E chiar interesant de observat, in afara de centrul vechi cum aproape toate locuintele s-au aliniat cu plaja, firesc si minunat in acelasi timp. Preturile la mancare sunt la fel, foarte bune si daca nu va deranjeaza prezenta localnicilor puteti sa profitati sa mergeti la una din plajele urbane ce sunt in interiorul orasului. Noi am ales Playa de Santa María del Mar unde toaletele sunt amplasate pe drumul de acces si sunt contracost, plaja care nu ofera niciun alt serviciu in afara de soare si nisip perfect auriu. Din acest motiv este normal si traditional sa mergi la plaja cu ABSOLUT tot ce iti trece prin cap si daca mergi in gasca sa lipesti umbrela de umbrela si sa transformi statul la plaja intr-o mica petrecere.

Ne-am dorit si o zi cat de cat normala de plaja asa ca am cercetat si descoperit ca exista optiuni limitate de restaurante pe plaja cu sezloange si cam toate se concentreaza in zona Chiclana si se impart in doua categorii: zona de vest, mai scumpe ca in Marbella, gen Atenas Playa unde o “canapea belineaza” costa 100 de euro/zi, dar si zona de est a plajei la Barrosa unde un sezlong costa 7,5 euro. Nu avem mari pretentii, puteam sa stam si direct pe nisip, dar am ales varianta de a sta pe sezlong pentru ca am fost insotiti de Indy si accesul cainilor pe plaja in sezon este strict interzis. Acum asta cu statul pe plaja e doar un fel de a spune, la 21 de grade si vant cu rafale combinate de 60 de km/h te rupe frigul si mai ales disconfortul asa ca am facut o romaneasca, am rasturnat sezloangele si ne-am protejat de vant, astfel o zi distrusa de plaja s-a transformat in una foarte faina. PS: temperatura apei in aceste patru zile de vacanta a fost mereu cu 6-7 grade peste temperatura apei din zona Malaga unde ajusese la un moment dat la 15 grade.

Ultimul obiectiv si ultimul pe lista mea de preferinte este Tarifa. Pentru o asemenea asezare, cu o asemenea istorie locul pare abandonat inclusiv in zona centrala ceea ce e chiar pacat pentru ca potentialul arhitectonic si istoria ce este la fiecare pas ar merita mai mult de atat. Vorbim de un oras mic, ce are sub 20 de mii de oameni si care are doua mari calitati, contine cel mai sudic teritoriu continental al Europei si este poarta de intrare pentru toti surferii si kite-ri din lume, drept dovada ca in momentul vizitei noastre se desfasurau campionatele mondiale. Evident, in cazul in care vei sta mai multe zile in zona probabil ca vei descoperi mai multe lucruri pozitive insa ca turist ce are un timp limitat Tarifa poate fi “saltata” sau i se poate aloca un numar limitat de ore.

Querida Caí cam asta a fost povestea noastra de dragoste, episodul 1. Nu ma cauta tu, o sa revin eu intr-o zi.