MARTIE: cea mai prețioasă lună în Andalucia

Dacă fiecare dintre noi ne-am dori ce e mai bun ar fi suficient. Însă într-o căutare perpetuă, fiecare generație dorește perfecțiunea și nu se mulțumește cu nimic mai puțin.



Adeseori sunt întrebat, când e cel mai bine de vizitat Andalucia? Dar când e apa cea mai caldă, să nu fie aglomerat și care e zona cea mai bună pentru a te caza? În genul ăsta de dialoguri am renunțat să particip pentru că un om ce îți pune zece întrebări într-un mail are alte incertitudini înainte de a pleca în vacanță, iar eu nu am cum să îl/o ajut. 

Luna lui Marte” în Andalucia este de o frumusețe ieșită din comunul celorlate unsprezece luni. A devenit deja o obișnuință să ne pregătim de “calima” ce altă dată venea o dată la două zeci de ani cu asemnea forță, iar acum, în fiecare an, zugrăvește pereții caselor albe după propria voie. Plină de praf fin și căldură din deșertul Sahara, calima este gluma, ce fiecare proprietar de casă proaspăt zugrăvită, trebuie să o suporte. Mai mult, calima a adus la modă din nou măștile, pentru că dacă tot ai ieșit ar fi inteligent să îți acoperi căile respiratorii.

Pe telefonul din dotare am trei aplicații de vreme. Una pentru temperatura apei și curenții marini, a doua exclusiv pentru vânt și a treia pentru temperatură și intervale de ploaie. Astfel poți să ieși în pantaloni scurți și maieu, ca orice englez sau nordic și la prima cotitură, când intri pe o stradă cu umbră “real feel-ul” să treacă de la 20° la 12°.

Cât despre vânt, doar de bine, am făcut pace. Adeseori combinația de vânt și rafale ajunge la 130 de km/h și când ajungem pe plajă, Indy ia forma unui creion cu patru picioare, iar eu încerc din toate puterile să mă mențin pe o traiectorie cât de cât dreaptă. Avantaj Indy, cu centrul de greutate jos și patru picioare are mai multă stabilitate. 

În una din diminețile în care aveam parte de “sfânta treime” a lunii martie, adică vânt, ploaie, calima, făceam traseul scurt cu Indy de la ora 8:30 când în locul unde de obicei singuri medităm la soarta lumii am văzut că era un señor pe un scuter oprit ce pur și simplu privea în zare și din când în când pufăia dintr-o trompetă El Guajiro. Ne-am așezat la locul nostru, salutându-l scurt și încercând să nu îl deranjăm din contemplare.

Tun nayvjevy?
– Cum?
Tu navighezi?
– Nu.
Am venit să văd dacă pot scoate barca în larg astăzi. Mi-a spus el, fără să îl întreb nimic.
– Am fost aseară pe la plajă și mai bine de jumătate a căzut, e ruptă.
Da, sunt valuri mari, de doi-trei metri.
– Valurile astea vin cu vântul de poniente, am completat eu asigurându-mă că omul simte că are de a face cu un cunoscător al condițiilor meteorologice locale.
Da, am observat și eu asta. Însă cu cât mai mult vânt, cu cât mai mulți nori cu atât mai frumos. Îmi place la nebunie luna martie. Totul este un spectacol, de-a dreptul brutal.



Și atunci am înțeles în sfârșit de ce iubesc albastru impecabil al cerului andaluz, de ce îmi place apa nefiresc de rece din luna iunie, de ce ador nori albi și pufoși ce uneori în plin cuptor îți oferă o clipă de răcoare, de ce mirosul florilor de portocal, prezent la tot pasul acum, se simte ca și cum ar fi fost proaspăt extras din rai. Atunci, în sfârșit, am înțeles că există o vreme utopică în această zonă doar pentru că martie e de-a dreptul distopic. 

Și dacă nu îți place martie înseamnă că nu îți place Nichita Stănescu. Iar dacă nu îți place Nichita nu are sens să mai vorbim. 

Details

Mutat in Andalucia. Tot ce trebuie sa stii (pentru inceput)

Cand te muti in alta tara cel mai de pret lucru pe care ar trebui sa il iei cu tine ar fi prietenia. Dar cum asta nu intra in nici o valiza, vei rataci ca un buimac pana cand o sa gasesti pe cineva cu care sa te intelegi, cu care sa iti mai speli din cand in cand reciproc constiinta, pe cineva cu care sa razi fara motiv sau pe cineva… la care sa lasi cu incredere catelul cand pleci in vacanta.

Acum cativa ani, Doru Isaroiu (“baiatul” de la Parlament) ma suna: prietene, ce faci? Vezi ca am dat numarul tau de telefon unui prieten bun, Sebastian Boros. Il stiu din copilarie, e baiat valabil, o sa vezi ca o sa va intelegeti bine. O sa te sune sa il ajuti cu informatii, poate va si vedeti.

A avut dreptate Isaroiu, Sebastian, Anda si fetele lor sunt niste oameni super-ultra-mega-faini cu care am facut click din prima. Nu va plictisesc cu dulcegarii, stiu ca nu mai are nimeni timp de asa ceva. O sa va reproduc insa, cu mici completari ce imi apartin (subliniate cu albastru), o discutie pe care am avut-o cu Anda, apropo de tot ce inseamna mutatul in aceasta zona. O sa atingem subiecte cum ar fi pretul chiriilor, gradinita, cum sunt oamenii de aici si multe altele. In ideea in care vei dori mult mai mult de atat, esti HOTARAT sa te muti si ai mai multe intrebari, poti sa imi scrii la hola@andalucia.ro

In ce moment v-a venit ideea de a va muta de la Bucuresti in Malaga?
Am inceput sa visam amandoi la asta in 2017 cand am venit aici pentru prima data intr-o excursie.

Cat a durat de la decizie pana cand ati ajuns aici?
Am ajuns aici pe 13.09.2019, iar decizia de a ne muta am luat-o in iarna de dinainte. 

Privind in urma, consideri ca ati fost bine pregatiti pentru aceasta mutare?
Absolut nu, privind in urma mi se pare un salt cu o parasuta care nu stiam exact daca se va deschide sau nu. Faimosul autobuz A ne-a adus de la aeroport si ne-a lasat in centru pe noi doi, pe Ana de 11 luni in marsupiu, pe Eva de 5 ani si pe cele 6 valize in care ne inghesuisem vietile. 

Cum ati reusit sa inchiriati apartamentul?
Timp de 7 zile am avut inchiriat un apartament turistic, timp care noua la momentul acela ni s-a parut mai mult decat suficient sa ne gasim o casa. N-a fost chiar atat de simplu, faptul ca nu ne propusesem sa platim chiria in avans pe cel putin 6 luni, sau ca nu aveam 50.000 de euro in cont, “ne-a inchis destule usi in nas”. Am avut foarte mare noroc sa gasim apartamentul ce urma sa ne fie casa pentru 3 ani in ultima zi din cele 7.  Asta da noroc, de obicei NU se inchiriaza apartamente daca nu ai contract de munca. Mai mult, faptul ca ai copii si animale de companie ingreuneaza acest proces.

Care sunt cheltuielile lunare pentru a locui in zona centrala a orasului Malaga?
Chirie – 800 euro + 2400 euro garantie la inceputul contractului + 800 euro comisionul agentiei, Curent 150 euro/luna, Apa 100 euro/luna. Pretul de 800 de euro/luna poate fi intalnit lejer acum si in localitati mai mici de coasta. Valul de scumpiri a atins si Andalucia, iar razboiul din Ucraina nu a ajutat cu nimic aceste aspecte pentru ca multi germani, polonezi, rusi si ucrainieni au ales sa se mute aici.

In afara de lucrurile cu care ati venit cum ati procedat sa va aduceti din Romania restul? Cu ce companie de transport ati colaborat? Cat a costat?
Restul lucrurilor noastre, biciclete, calculator, carti si jucarii au venit ulterior cu ajutorul celor de la Emex. Principalul avantaj pe care il au e ca ridica pachetele de la adresa indicata si apoi le aduc pana la usa de la destinatie, in cazul nostru pana in centrul Malagai. La momentul acela pretul era de 2 euro/kg.  

Care era nivelul tau de spaniola la inceput, cum ai invatat? 
La inceput nivelul meu de spaniola era unul de baza, puteam intelege tot ce mi se spune, dar capacitatea de a avea o conversatie cursiva a venit mai tarziu. Am invatat pur simplu vorbind si gresind, rugandu-i pe cei apropiati sa ma corecteze cand era cazul. Este vital ca inainte de a ajunge sa faci constiincios un curs de spaniola. Foarte rar gasesti pe cineva care vorbeste sau doreste sa comunice in spaniola. Faptul ca nu stii atat de bine limba este ok, e important ca interlocutorii tai sa vada ca stii cate ceva, ca te straduiesti.

Te-ai descurca doar cu engleza pentru a face toate demersurile? (mutat, inchiriat, scoala, cablu/internet, etc)
Nu cred, sau cel putin ar fi foarte complicat. Poate doar la scoala, dar este o exceptie si datorita faptului ca este un centru international. 

Cum au privit copiii aceasta mutare? A fost vreun moment la inceput, cand au parut ca nu le place, ca nu se pot adapta?
Pentru cea mica, adaptarea a fost destul de usoara fiind atat de mica. Cea mare in schimb, a simtit mult mai mult schimbarea, locuiam in alta casa, din alt oras, din alta tara, vorbeam cu oamenii intr-o limba care pentru ea era total necunoscuta, incepea scoala in acea limba, si cel mai greu a fost, cred, inceputul pandemiei si carantinarea totala pentru 7 saptamani la doar 6 luni de la mutarea noastra. 

Cum ati procedat cu scoala? Ce costuri sunt apropo de scoala/luna? Si cat ar costa daca ar fi inscrise la o scoala de stat?
In Romania, Eva incepuse de la 2 ani gradinita in sistemul Montessori. Pe langa faptul ca ni se pare o metoda extraordinara de invatamant, am vrut sa ii oferim si un soi de continuitate si legatura cu ceea ce era ea obisnuita si cred ca asta a ajutat-o mult in adaptarea ei aici, asa ca am ales o scoala ce are la baza aceeasi metoda. In 2021 a inceput si Ana, surioara mai mica, cursurile la aceeasi institutie. Costurile lunare pentru amandoua sunt in jur de 1000 de euro. 

E greu sa iti deschizi un cont bancar? 
Odata ce ai obtinut NIE, iti poti deschide un cont bancar la orice institutie bancara din Spania. E posibil ca banci mai mari sa refuze sa va deschideti cont pana nu aveti NIE (da, ati remarcat bine paradoxul) dar mereu puteti apela la banci regionale cum ar fi CAJAMAR ce va accepta banii fara probleme.

Cum ati procedat pentru a va lua NIE? Ce costuri implica? Cat a durat?
Pentru NIE ai nevoie de o programare la Politia Nationala care se obtine online, completarea formularului EX-15, 1 copie si originalul act de identitate si motivul pentru care ai nevoie de acest document, de exemplu pentru a-ti deschide un cont bancar.  

Care sunt costurile cosului zilnic/saptamanal? Cum sunt aceste costuri in raport cu preturile cu care esti obisnuita in Romania?
Nu mi se pare ca exista o diferenta fata de preturile din Romania.

Ce lucruri pozitive ai remarcat pana acum (aici poti aborda orice, de la vreme pana la transportul in comun)?
La intrebarea aceasta as putea raspunde intr-o carte. Inca din primele zile am remarcat oamenii. Suna banal si poate a cliseu, dar modestia si caldura sunt trasaturi principale a celor de aici. Nu se grabesc, nu claxoneaza in trafic, iti zambesc si ti se adreseaza cu apelative dragastoase, iar toate acestea, mie una, imi fac zilele mai frumoase. Daca veniti dintr-un oras mare gen Bucuresti, Cluj sau Iasi s-ar putea la inceput sa va “deranjeze” relaxarea de aici dusa la extrem. Am scris chiar la inceput un articol pe tema asta ce s-ar putea sa va fie util.

Un alt lucru pozitiv este bineinteles, vremea. Datorita pozitiei geografice privilegiate, verile nu sunt extrem de calduroase, iar iernile…iernile sunt minunate, cerul ramane la fel de albastru, temperaturile rareori scad sub 15 grade, iar soarele straluceste 320 de zile pe an.

Care sunt cele negative?
Birocratia, faptul ca majoritatea oamenilor nu vorbesc nicio alta limba.

Cat a costat adusul masinii din Romania in Spania? Cu ce firma ati lucrat?
Masina a calatorit pe o platforma, a sosit dupa 3 zile, costul a fost de 750 de euro si am fost ajutati de cei de la www.mateiunitrans.ro

Ce implica inscrierea masinii cu numere de Spania? (costuri, cat dureaza, etc)
Pentru acest serviciu, am apelat la o firma de gestiune. Cel mai mult a durat obtinerea unei programnari la itp, iar tot procesul a durat aproximativ 1 luna. Costurile au fost de 1100 euro, incluzand comisionul firmei. 

Ati avut reactii negative cand cineva afla ca sunteti romani?
Nu, dimpotriva, mai ales dupa evenimentele din Ucrania, oamenii s-au aratat ingrijorati de proximitatea razboiului si consecintele acestuia si asupra Romaniei.

V-a trecut vreodata prin cap sa va intoarceti? 
Nu, in niciun moment. Am avut ca referinta si pandemia si mereu am spus ca daca am rezistat atunci, singuri, cu toate restrictiile si emotiile, sigur vom gasi o solutie la orice problema apare. 

Ce ai vrea sa aduci din Romania aici? (poate fi de la eugenia pana la prieteni)
Sigur, unul din lucrurile la care renunti cand te muti in alta tara, e proximitatea fata de prieteni si familie. Mi-ar placea, desigur sa ii avem mai aproape.

E greu de gasit un loc de munca?
In general, da. Din experienta mea si a celor din jur, procesul este unul complex, salariile sunt mai mici decat in alte zone din Spania, iar faptul ca esti expat poate sa ingreuneze si mai mult lucrurile. Subscriu! Cand va veni vorba de alege dintre tine si un spaniol pe aceasi pozitie, cu siguranta ca tu vei fi in cel mai bun caz pe locul 2. Pe de alta parte meseriasi gen mecanici sau instalatori sunt mereu la mare cautare.

De ce v-ati mutat din centru Malaga intr-un oras aflat la periferia capitalei?
A sta in centru, a avut pentru noi foarte multe beneficii, unul din ele fiind cel ca puteam ajunge pe jos sau pe bicicleta oriunde: la scoala, la plaja, la cumparaturi. Malaga este si din punctul acesta de vedere, un oras foarte prietenos pentru cei cu copii. Nevoile noastre in timp s-au schimbat, fetele au mai crescut, orasul a devenit foarte aglomerat asa ca am gasit solutia de a ne muta intr-un orasel aflat la periferia Malagai, unde contra aceleiasi sume locuim intr-o casa mai mare, mai aproape de plaja, si de unde ajungem in centru in 15 minute. 

Ce altceva ar trebui sa stie o familie inainte de a veni aici? 
Nu stiu daca e ceva de stiut, ci mai mult de simtit. Ascultandu-ne entuziasmul si povestea, multi dintre prietenii nostri au crezut ca si pentru ei va fi la fel de usor, ca vor fi la fel de fericiti ca si noi, dar cum nu suntem cu totii la fel, nu avem aceleasi nevoi, nu ne fac fericiti aceleasi lucruri, nu a fost asa. Asta a fost povestea noastra si atat. Cred ca trebuie sa simti tu ca aici iti e locul, ca aici copiii tai ar putea fi fericiti, ca poti face fata distantei considerabile fata de familie si prieteni, si nu sa te bazezi pe ceea ce li s-a intamplat altora. Desigur, pe de alta parte, sfaturile, incurajarile si informatiile sunt binevenite oricui la orice inceput de drum.  

Cu ce NU te poti obisnui aici?
Din moment ce faci pasul acesta, probabil ca esti destul de flexibil si stii ca va trebui sa te adaptezi si obisnui cu traditii, limba, clima, felul oamenilor de a fi etc. Din fericire, nu exista nimic cu care nu ma pot obisnui aici. 

Curve si capsunari

Cine mai stie unde e dreptatea, adevarul? Suntem urmasii dacilor cei bravi ce au tinut piept romanilor sau tot al dacilor ce jefuiau la sud de Dunare si in “tot in al cincilea an” faceau jertfe umane pentru Zamolxis? Sau suntem ai romanilor pentru ca de bine de rau avem prin vene si sange de roman si chiar am avut un conducator contemporan cu nume de Traian. Adevarul nu exista atat timp cat notiunea de adevar nu poate fi cantarita. Adevarul meu exista, dar este diluat de semeni si de vremuri si poate fi luat eventual ca o poveste nu ca o lege. Problema este ca mai nou si povestile si declamatiile, marturiile sau simplele pareri au devenit ciocane si nicovale, cutite si sageti, acid sau otrava.

Poza preluata de pe site-ul stiri TVR punct ro
  • Ana are mere.
  • Sa ne spuna cineva de unde are aceasta Ana mere? S-a sesizat cumva DNA, apropo de asta? Au fost achizitionate legal, prin licitatie?
  • Cerul e negru, vine ploaia.
  • Credeam ca esti om serios, pe cand te vad rasist. Mai mult, ce daca ploua? Esti impotriva agriculturii romanesti?

De obicei intr-un procent covarsitor aceasta e oglinda comunicarii moderne romanesti. Vorbeam cu un prieten vechi, apropo de ce se intampla “pe vremuri”, cand eram mai mici si te bagai in seama cu gasca de liceeni, doreai sa le intri in gratii. In cel mai bun caz erai “invitat” cu un picior in muschii gluteali sa faci pasi. Insa acum cand nea Pamfil, are cont de facebook nu poti sa mai spui nimic, este incorect politic.

Daca in restul lumii parerile sunt destul de “standard” despre Romania (Hagi, Nadia Comaneci, i-ati batut pe Argentina in 94, sunteti grozavi) in Europa insa lucrurile se schimba radical. Aici, din nefericire primele valuri de romani ce au ajuns au facut prapad. Au furat, au inselat, au distrus, au dat in cap, etc. Sau cel putin asa imi imaginez pentru ca efectul “groazei de romani” se mai simte rar, dar se simte, chiar si acum. Insa nu ma intereseaza prea mult ce spun strainii de noi, as aborda ce spunem noi de noi. Pentru ca desi acest dialog este real: “De unde esti? Din Romania. Aaahh, esti tigan, cool!”, nu ma agita in vreun fel lipsa de informatii a unui francez sau a unei englezoaice. E interesant de remarcat mai degraba radiografia fiecarui “expert” in romani si romanism cand se vorbeste despre romanii plecati in diferite tari.

Turcia: ai fost la produs sau daca esti barbat “ah, duceai gagici la produs”.

Germania: aha, ce furai pe acolo?

Italia: ceva de genul Turcia.

Spania: imi e sila sa mai scriu inca odata cuvantul asta atat de des folosit.

Anglia: aia spala la cur englezoi. Etc.

Se pare ca romanul nu s-a nascut poet, ci s-a nascut comentator, desi calitatea comentatorilor de la posturile tv ma contrazice pe loc. Mai incerc o data. Romanul s-a nascut impotriva. Impotriva lui, impotriva vestului, a estului, a PSD-ului si a PNL-ului. Oare intamplator putem desparti România in Ro si Mânia? De unde atata suparare si mânie in noi, incat condamnam tot ce ne inconjoara? Ce satisfactie exista in cineva ce sta in spatele unui ecran si mereu ataca si jigneste? Doar una bolnava imi inchipui. 

Dupa 5 ani in sudul Spaniei, pot sa spun ca inca nu am intalnit nici un roman ce lucreaza la campurile de capsuni, iar la curve nu merg asa ca nu pot sa va informez. Am intalnit chelneri, am intalnit bucatari, am intalnit paznici si oameni ce lucreaza in agricultura, insa fiecare dintre el/ele sunt respectati aici mai mult decat in propria tara pentru ca sunt responsabili, muncesc mult si bine, aduc un plus angajatorilor. Si am intalnit si alti romani: un violonist care e titular in Orchestra Filarmonica din Malaga, un insotitor de zbor la Vueling, ce e iubit si apreciat in cadrul companiei, un grafic designer, un proprietar de cafenea, un proprietar de magazin, un mester, bistritean de al meu, ce e de departe cel mai bun pe o raza de 100 de km, o doamna ce are propria linie de cosmetice si care preda cursuri de specialitate. Oameni ce muncesc fara discutie mai mult decat o faceau in Romania, insa ce au castigat ceva mult mai important decat banii, respectul celor din jur. 

Se pare ca niciodata cei plecati nu vor reusi sa castige respectul fratilor si amicilor de acasa, asa ca va rog, faceti-le o favoare si ignorati-i. Lasati curvele de prin bordelurile din Elvetia in pace si concentrati-va pe cele din Parlament, lasati capasunarii in pace, sa culeaga cum pot pe campurile din Huelva si culegeti-va drepturile calcate zilnic in picioare. Da, in picioare, spatele drept si cu indrazneala cereti ce vi se cuvine. Puteti face asta? Sau poate e mai greu sa indrepti spatele decat sa calci pe niste inimi.