Flori si istorie in Cordoba

Am un fix de ceva vreme. Incerc in marea asta de urlete taiate din topor sa vin cu argumente sociale sau istorice, sa port eventual un dialog, insa sunt naiv, putini sunt cei ce vor sa discute, e mai simplu sa improsti, sa murdaresti decat sa costruiesti. Destinatia noastra de astazi a fost construita fara discutie si cu razboi si cu ura, insa acum, cand o vad cu ochii mei prefer sa aleg coeziunea ce a ramas dupa 2000 de ani de cand romanii au pus steagul aici si frumusetea florilor care este sarbatorita in fiecare an la “Fiesta de los Patios“, de obicei in luna mai.

Principalul argument pentru care recomand luna mai este aceasta sarbatoare de care vorbeam mai devreme. Stii bine ca la tara in Ardeal nu prea gasesti un gospodar adevarat fara un cazan de tuica. Ei bine, gospodarii cordobezi imbatati deja probabil de vinurile locale au gasit de cuviinta sa isi amenajeze spatiile interioare, curtile comune sau personale la un nivel de arta. Asta inseamna ca lelea Conchi si tanti Encarna, se pregatesc aproape tot anul pentru a primi vizitatorii din toata lumea. Nu exista o taxa pe care trebuie sa o achitati, nu trebuie sa va inscrieti in vreun registru, ci doar sa alegeti unul dintre trasee si sa stati la coada cu rabdare pentru a intra in fiecare loc in parte. Donatiile sunt binevenite, nu obligatorii.

Credit video Cordoba Hoy

Apropo de curti interioare frumoase am ales din start sa ne cazam in centrul orasului intr-un loc de acest gen, traditional si am gasit un loc absolut magic, Medina Cordoba pe al sau nume. E adevarat ca pana ajungi de la parcare iti va parea ca treci printr-un labirint, insa odata invatate stradutele o sa te bucuri de aceasta experienta. Link-ul de booking.com aici.

Medina Cordoba, foto booking punct com

Mixul de culturi este prezent la tot pasul. Daca doresti sa mananci variat, Cordoba este locul. Poti sa mananci paella traditionala, mancare marocana, libaneza, italiana sau sa alegi un restaurant chinezesc. Insa daca tot vrei sa te rasfeti, alege un restaurant cu un meniu deosebit. Noi am fost la “Garum 2.1 bistronómic tapas bar” si nu am fost dezamagiti. Insa daca doriti cu adevarat sa simtiti acest mix despre care vorbeam mai devreme trebuie sa vizitati Mezquita, Catedrala din Cordoba. Va recomand sa o faceti lunea cand afluxul de turisti este moderat si sa petreceti cel putin 45 de minute pentru a va imagina in liniste toate misterele cuprinse in mai bine de 1500 de ani de existenta. Sursele locale spun ca pe acest loc exista o biserica vizigota, iar in anul 784 s-a ordonat costruirea moscheii. Doar in 1263 a devenit catedrala romano-catolica, in timpul Reconquista, urmand ca in secolul 16 sa sufere o modificare majora ce i-a dat forma actuala. Din 1985 Mezquita a devenit parte din Patrimoniul mondial UNESCO.

Daca va place chitara clasica stiti deja ca in Cordoba se fabrica unele dintre cele mai bune chitari acustice din lume. Maestria lutierilor a facut acest oras sa fie vizitat de muzicienii din cele mai indepartate colturi ale lumii. Asa ca, de ce nu ati pleca din aceasta vacanta cu o chitara? Sau daca nu, macar incercati sa participati la un concert sustinut de un artist local. Iar daca sunteti cu adevarat norocosi, programati-va vacanta in timpul Festivalului Chitarii. Veti intalni adevaratii maestrii. Detalii aici.

In Cordoba mai puteti sa va delectati la baile traditionale arabe, prezente in toate marile orase din Andalucia, sa va plimbati prin zona moderna a orasului, sa vizitati gradina botanica, insa nu uitati ca toata lumea trece macar odata Podul Roman. Macar pentru un selfie.

Gradina andaluza, gradina Edenului

Oare exista cineva care s-a mutat la Bistrita pentru ca sunt cele mai bune prune si/sau mere din Romania? Cu gandul la primavara-vara mereu, ce asteapta sa rodeasca livada, iar mai apoi sa le guste, sa le savureze? Nu cred, probabil exista mai multi oameni care s-au mutat in zona Bistrita pentru a culege prune si mere si mai apoi sa faca tuica.

Credit foto RTVE

Daca dilema de mai sus e clara, cel putin pentru mine, aflati ca sunt oameni ce s-au mutat in Andalucia pentru fructe, sau fara a exagera au adaugat la lista de avantaje si fructele care se fac in aceasta zona. Si pentru ca o vacanta sa fie cu adevarat speciala, poate retineti si cateva din fructele pe care le gasiti aici si mai ales cand sunt recoltate.

Avocado

Cea mai buna perioada pentru a te bucura de avocado este noiembrie-mai. In aceasta perioada pe dealurile din Axarquia (regiune considerata lider in productia de fructe exotice in provincia Malaga) arborii de avocado sunt fericiti, sunt in prag de nirvana sa zic asa. Cum si mai fericiti sunt cei ce stiu acest fruct mai demult si mai ales cei ce au facut cunostinta cu el recent. E folosit si ca ingredient in salate sau feluri principale, dar si ca desert. Sora mea, Nandy, face niste bomboane de ciocolata cu avocado de iti alungi copiii pentru a le manca singur. Pretul in piata si la aprozare este cuprins intre 1 si 4€/kg in functie de perioada din an, soi si calitate. Din iunie pana in final de octombrie, NU mai exista avocado local, doar cel adus din America de Sud.

Mango

Povestea mea de dragoste cu mango e cu nabadai. Nu imi place, spuneam cand il cumparam din magazinele din Bucuresti, E cel mai bun lucru din lume, cand l-am incercat in Thailanda si WOW, e la fel de bun ca in Thailanda, cand am cumparat prima data de aici din piata. Perioada de varf pentru a te indopa cu mango este septembrie-decembrie. Pretul poate fi cuprins intre 2 si 4€/kg, dar in piata eu nu ma las, le-am zis “Hombre. No soy turista, no te pago 2 euros por kilo.” Plus ca din cand in cand mai primesc si de la amicul Jesus, care are in propria gradina.

Chirimoya

O vreme ma uitam chioras la chestia asta. Gen existi, te vad, nu ne deranjam, hai sa ne vedem fiecare de viata noastra. Pana cand am primit cateva fructe de la un vecin si am descoperit savoarea cu gust de vanilie si iz de capsuni. Sau de ananas? Nici nu mai stiu, nici nu conteaza, incearca-l toamna in Andalucia.

Níspero

Wiki-google spune ca ar veni din Japonia sau China, insa eu stiu ca vine de aici, de la 25 de km, din Sayalonga, sat ce e cunoscut in toata Spania pentru ca produce in fiecare an cele mai bune níspero din Europa. Acum sunt in sezon (aprilie-mai) si costa intre 1,50-4 euro/kg. Sunt foarte racoritoare, o combiantie dintre mar si piersica si mult soare. Si revenind la Sayalonga, avand in vedere ca micutul fruct a pus pe harta localitatea andaluza, exista si o zi a lu’ níspero.

Rodiile

Cand am auzit aici ca au primit granada la aprozar m-am uitat chioras. Asta nu era un oras bre? De parca mai conteaza cum ii spun spaniolii. Rodiile sunt peste tot toamna in Andalucia. Sunt ieftine, bune si nu au un suc care pateaza, cum stiam cel putin eu. De neratat.

Portocale, mandarine, clementine. Toate cresc aici, sunt bune si ieftine si va recomand sa le incercati iarna. Asa de ieftine sunt ca pe strazi in lipsa de tei si castani, au plantat portocali. Bine, nu ii incercati pe acestia, luati de la aprozar.

Carambola (fructul stea), litchi, kumquat, papaya, chumbo si multe altele. Se gasesc mai rar pentru ca nu au devenit asa de populare si pentru ca in general productia merge aproape exclusiv catre export.

Smochine, migdale si kiwi. V-as povesti si de ele, insa mi s-a pus apa in gura si apoi cei prea mult e prea mult, daca va spun de toate, voi ce mai descoperiti?

VREMEA SI VREMURILE. PRIMAVARA

Primavara in Andalucia nu e pentru turisti, e pentru poeti si visatori, pentru cei ce vor sa petreaca si sa planga. Pentru ca una din cele mai mari probleme in acest anotimp este numarul de fieste concentrate intr-un dram de saptamani.

Stai in apartamentul tau, proprietate personala si numeri zilele de cand nu ai vazut soarele. Sunt deja vreo 15 si te zbarlesti, daca se bate recordul de acum cativa ani cand au fost 34 fara soare? In acelasi timp Hans si Gertrude, cuplu destept, a venit in Andalucia, a 49a oara profitand de temperaturi cu o medie de 22 de grade in aprilie si 25 in luna mai. Mai e si Estrella ce mai are in buzunar exact 5 euro, insa e fericita, astazi poate sa isi ia doza de tape+bere linistita. Ce e maine e maine, nu se judeca eventualitatea ci prezentul.

Pe Luuk si Lotte i-am intalnit intr-o zi cu vant, se adaposteau dupa un paravan, iar la momentul in care am iesit din apa m-au salutat. Si-au inchiriat o casa la 40 de km de mare si in fiecare zi veneau sa isi faca cura de vitamina D. Nu i-am auzit plangandu-se ca nu animatie sau ca nu au putut sa isi inchirieze sezloange, erau incantati de cele 22 de grade de afara in luna aprilie. Chestia asta se intampla la ei in tara cateva zile pe an in iulie sau in august iar atunci e balamuc, in afara de bastinasi ii mai invadeaza si vecinii germani.

Ce e de facut primavara in Andalucia daca tot nu sunt cluburi cu gagici pe boxe, plaje de fite cu 20de euro sezlongul si burgeri cu 100 de lei?

  • Semana Santa. Desi nu are o data fixa saptamana Pastilor isi are locul ei in fiecare primavara. Am scris detaliat despre asta aici.
  • Fiesta de los Patios, 6-19 mai Cordoba. Un patio este o curte interioara a unei case sau a unui palat amenajata cu flori si se pare, specifica spaniolilor. Asa zice dexonline dar as opina ca li se trage de la arabi. In Cordoba povestea asta e ridicata la nivel de arta iar singura data cand poti da buzna in casele oamenilor pentru a putea vedea aceste spatii minunate este in perioada specificata mai sus. Intrarea e gratuita.
  • Ronda Romantica din orasul-vis de care v-am povestit aici. O destinatie subapreciata de romani ce ma intreaba de obicei de Gibraltar dar un loc de-a dreptul magic ce o sa va intre sub piele pentru totdeauna. Festivalul lor romantic este apogeul la care se ajunge in fiecare an. De neratat.
  • Feria de Abril de Sevilla. Eu v-am spus ca spaniolii sunt uschiti o leaca. Povestea se numeste Feria de Aprilie iar anul asta s-a desfasurat in luna mai, 4-11. Nu mai conteaza de ce au facut asta insa daca credeti ca le-ati vazut pe toate mai ganditi-va inca o data. Proportiile la care ajung “Zilele Sevilliei” sunt de neimaginat.
  • Romeria de San Isidro de Nerja. O tanara irlandeza ce lucreaza la crasma parintilor sai ne-a spus: Cel mai mult imi place aici ca in fiecare zi e soare si ca in fiecare saptamana e o sarbatoare. Sarbatoare religioasa sau nu, e petrecere, e alcool si multa voie buna. Ca nu degeaba se asteapta ca in cativa ani spaniolii sa traiasa mai mult ca japonezii. Nu e gluma, daca nu ma credeti pe mine poate ii credeti pe baietii de la CNN.

Nu mai intrebati, nu mai cugetati prea mult doar veniti primavara in Andalucia. Daca nu va place sigur e ceva in neregula cu voi, nu cu Andalucia.