Despre pasiune si dragoste. Astazi covrigi si iaurt.

04.04.2020

Cred ca oamenii sunt foarte consecventi in a-si urma proprii pasi. Am un prieten care merge de o gramada de vreme, an de an in Grecia, exact in acelasi loc, aceeasi cazare, aceeasi plaja si culmea, aceeasi nevasta. Altii sunt consecventi unei marci, daca au incaltat o data Diadora si au fost multumiti, toata viata lor vor fi consecventi marcii italiene. In cazul meu devotamentul si amorul merge catre micul dejun cu covrigi si iaurt. 

Povestea incepe cand aveam 3 ani si mama sau bunicul meu ma duceau la gradinita. Insa mereu plecam un pic mai devreme si treceam pe la lactobar unde clar, doream un corn si un iaurt. Tin minte exact forma borcanului de sticla si mereu cand gust un iaurt cu adevarat bun, acel acru-minunat ma duce cu gandul la copilarie. Dupa ce ne-am mutat de la Lupeni la Bistrita am inceput scoala la generala nr 2, pe Odobescu si cum prea multe variante nu aparusera, acelasi corn, baton sau alta varietate pe aceeasi tema intra in combinatie cu iaurt sau sana. In cazul in care era in preajma sarbatorilor cand imi ramaneau ceva bani de la colindat treceam pe tusa iaurtul si cumparam o cutie de smantana. Of, viata mea, of, inima mea, of degeaba plang, ca asemenea senzatii gustative sunt irepetabile. 

Dupa ’89 in curtea liceului Andrei Muresanu a aparut si un mic magazin cu prostioare, insa miza nr 1 erau placintele cu branza. Nu m-au impresionat prea tare, probabil pentru ca erau putine si se vindeau repede sau ramaneau unele arse si pline de ulei sau din alte motive, eu am ramas fidel preferintelor mele. Adevarata schimbare in meniul meu a venit undeva in 98 sau 99 cand in oras a aparut primii covrigi adevarati, covrigii Maltilda. Avand in vedere ca deja aveam 20 de ani de experienta in cornuri, cuib de viespi sau batoane cu mac, aparitia covrigilor Matilda a fost pentru mine ceva de genul aparitiei iPhone-ului. O revolutie, efectiv. Din acel moment nu prea a mai fost loc de alte produse de patiserie in inima mea. In fiecare dimineata mergeam ametit pana la prima toneta, cumparam PATRU covrigi, apoi ProSport si Gazeta Sporturilor, un iaurt MARE sau unele mici ce insumau un mimim de 500ml de lactate si de abia atunci puteam sa imi incep ziua cu adevarat. Iar acest obicei a continuat inca minim 10 ani, inclusiv in Bucuresti unde oferta era si mai interesanta. Ajunsesem sa merg inclusiv la restaurant cu covrigi. De exemplu, in centrul Sibiului e o crasma unde mancam o ciorba incredibila si in care NU intram pana nu luam niste covrigi de la patiseria de vis-a-vis. Am platit si portia de paine in unele locuri daca erau chelneri mai dificili. 

Nu mai stiu ce sau cine m-a scos din povestea asta in care doar covrigii cu iaurt insemnau mic dejun, insa lucrurile s-au distrus iremediabil in momentul in care m-am mutat in Spania. Daca ai fost vreodata pe aici, stii bine ca unicii covrigi pe care o sa ii vezi sunt cei de la Lidl si Aldi si care in catalogul meu iau nota 2 si 2. De nemancat. Asa ca fiecare ocazie in care aparea un pachet din Romania era o oportunitate sa primim si niste covrigi. Sau cozonac cu nuca. Sau placinte cu branza pe vatra. Si cand se intampla asta parca aparea curcubeul pe strada mea. Acum insa adio pachete deci adio pofte. Pana acum patru zile, cand am facut aceasta reteta si ne-au iesit niste covrigi antologici. Multumesc pentru indrumare Savori Urbane!

Si uite asa, aflati si voi ca am scris aceasta poveste ca sa va spun ca am reusit sa producem primii nostri covrigi. 

Ghid de adaptare realist cu accente SF

Avertizare: acest text poate pare la misto, insa in cazul in care decideti sa va mutati in Spania trebuie luat in serios.

Sa presupunem ca v-ati luat catelul si purcelul, mobila de bucatarie si familia din dotare si ati aterizat intr-o comunitate mica: oras, orasel, sat, catun. Evident ca trebuie sa va faceti actele, sa va inchiriati un apartament si sa deschideti un cont bancar, toate lucruri normale. Dar cum faceti sa nu va simtiti stingheri? Nu respinsi, dar evitati? Cum parcati? Se poate face gratar unde si cand doriti?

  1. Primul si cel mai important lucru este sa vorbiti limba cat mai repede. Priviti la televizor canalele spaniole, mergeti la cursurile gratuite oferite de diverse asociatii si primarie, interactionati cu profesorii, secretara si femeia de serviciu. Nu va ingroziti, cel putin la inceput de faptul ca faceti dezacorduri sau ca nu stiti tot, puneti intrebari si vorbiti cat mai mult, nu fiti mutosi ca mine pentru ca va dura prea mult pana va veti simti ca sunteti integrati. Cel putin in sudul Spaniei, oamenii sunt toleranti, nu rade nimeni de voi.
  2. Masinile nu au prioritate. Singurul loc unde poti sa “zburzi” in voie cu masina si sa nu iti bati capul cu pietonii e autostrada. In rest trebuie sa fii foarte foarte atent peste tot, nu doar la trecerile de pietoni. In sensuri giratorii, in preajma supermarketurilor, scoli sau piete, stadioane sau locuri de joaca, pietonii sunt regi. Daca vor sa stea in mijlocul trecerii semnalizate la o poveste o sa o faca, daca vor sa traverseze prin locuri nepermise lasa-i si nu te enerva. Si cel mai important N I C I O D A T A nu indrazni sa claxonezi o doamna in varsta pe motiv ca nu se misca cat vrei tu repede. Vei simti toti sfintii cum se pogoara asupra ta cu dusmanie crunta. Mai bine nu incerca aceasta experienta extrema.
  3. Locuri de parcare. In cazul in care pe strada ta sau in zonele tale de interes vezi foarte des ca se aduna oameni in fata casei la o poveste nu parca acolo. Daca vezi un scaun in fata casei nu parca acolo. “Zenul” povestilor intre vecini sau delectarea de unul singur la soare e sfant si asa trebuie sa ramana. In rest, daca esti in orase mari si foarte mari parcheaza mereu in parcari amenajate. Amenzile sunt foarte mari si nu exista sa scapi cu asta.
  4. Saluta (aproape) pe toata lumea. Mai bine sa fii considerat ca esti lunatic decat sa considere lumea ca esti ingnorant si cu nasul pe sus. Que tal? Hola. Buenas. Buenos dias. Etc.
  5. Conexiunile familiale sunt de aur. Foarte multe afaceri mici (aprozare, magazine, baruri) sunt detinute de familii. Adica tata si mama la bar, Pedro (fiul) serveste in sala. Mama si fiul servesc lumea in aprozar, tatal face aprovizionarea cu fructe si legume. Insa daca iti imaginezi ca poti sa mergi si sa ceri 2 kg de pere si 1L de ulei de masline e ok, o poti face, insa vei iesi acolo ca un caine abandonat si plouat pentru ca vei fi tratat corect, dar glacial. Si care e atunci solutia? Uite un exemplu. Ai intrat in magazin si saluti cu voce tare si clara.
    – HOLA! Muy buenos dia. Cine e ultimul, ultima? Apoi zambesti pana te dor maxilarele si faci complimente apropo de marfa: Oh da ce bine arata caisele astea, de unde le-ati adus. Asculti rabdator povestea caiselor. Iti umpli cosul, astepti sa iti vina randul si intrebi: Ce zi frumoasa/urata/friguroasa/calduroasa! Astepti raspunsul. Intrebi din nou: Dar unde este Jose, fiul dumneavostra? Astepti raspunsul, primesti marfa, platesti si saluti din nou tare si raspicat: que pases un buen dia, hasta luego, etc. De abia acum poti sa consideri ca ai trecut examenul din acea zi. Bonus: de fiecare data cand mergi intr-un astfel de loc ia-o de la capat. PS: sa nu te puna Han Tatarul sa faci vreodata vreo reclamatie, sa spui ca vanzatoarea de dimineata a facut ceva in neregula, e posibil sa fie fiica mai mica, cea mai pretioasa dintre toate si atunci e clar, va trebui sa iti faci cumparaturile din alta parte.
  6. Nu e ok nici daca mergi de fiecare data la acelasi magazin sau aprozar, o sa creda lumea ca esti antipatic si ca nu ii suporti pe ceilalti.
  7. Batranii au mereu dreptate, te pot critica, pot sa iti loveasca masina cu umbrela, pot sa se uite urat la tine sau sa strige din senin. Tu vezi-ti de treaba ta si gandeste-te doar ca la un moment dat o sa fii si tu in aceeasi postura si vei aprecia acest tip de “libertate”.
  8. Daca nu esti nascut in localitate vei fi un strain mereu. Nu conteaza ca esti roman sau chiar spaniol daca nu esti nascut sub supravegherea moasei Macarena esti un outsider. Afiseaza un zambet mereu, fa-ti treaba corect si pas cu pas va mai iesi ceva din vopseau de guiri din tine. Pe de alta parte tine cont ca exista multe comunitati de “guiri” ce sunt organizate in scopuri creative, pozitive asa ca poti sa te gandesti serios sa aderi la una dintre ele.
Fractiune din galeria echipei de fotbal Malaga. Credit foto masquealba punct com

9. Invata lucruri si informatii din zona si despre personalitatile locale, nu cele nationale. Am patit odata, dupa ce terminasem de citit Istoria Spaniei, sa ii spun unei doamne o multime de lucruri necunoscute pentru ea. Parea ca apreciaza si admira dorinta mea de a invata, insa totul s-a rezumat la zero cand m-a intrebat: Da’ tu stii cum li se spune malaguenilor? Nu stiu, dar pot sa va mai spun ceva despre Ducele de Anjou, care aproape a devenit regele Spanie. Eh, mai Dimitri (ma cheama si Dimitrie), asta nu ma intereseaza, dar e important sa stii ca malagueni sunt cunoscuti in toata lumea ca si… boquerones!

Dilema finala: Cine a fost primul? Malaguenu’ sau bocheronu’?

Vacanta cu rulota

In anul in care tehnologia a atins performante extraordinare mai sunt oameni care vor sa isi petreaca vacanta intr-un mod diferit. O fi doar nostalgie cand te hotarasti sa inchiriezi o rulota sau ai in sange spiritul adevaratilor hippioti? Fara a conta prea mult raspunsul, am adunat cateva informatii pentru cei care doresc sa isi petreaca vacanta in acest fel.

Inainte de toate trebuie sa tineti cont de faptul ca sudul Spaniei este o destinatie extrem de populara in randul amatorilor de vacante pe patru sau mai multe roti. Densitatea de parkinguri, faptul ca in extrasezon sunt multe locuri unde poti sa campezi gratuit, la cativa metri de plaja, mancarea relativ ieftina si buna si mai ales zecile de obiective culturale, fac Andalucia de neegalat la acest capitol.

In cazul in care NU aveti o rulota, cel mai simplu este sa zburati de la Bucuresti sau Cluj-Napoca la Malaga cu Blue Air sau Wizz Air, iar de acolo sa inchiriati. Exista companii locale care au traditie pe tema asta, insa e posibil sa aveti in unele cazuri dificultati de comunicare, dar aveti si alternativa de a rezerva un astfel de vehicol de pe un site international care va pune la dispozitie ridicarea masinii din Malaga. Dupa cateva zile de cautare am gasit cateva variante ok:

  • Motorhomespain. Completati datele si veti gasi rezultatele intr-o noua fereastra care va duce la Campervanrentals. Nu va panicati, este ca si cum cautati o cazare pe Tripadvisor si rezervarea o faceti pe Booking.com sau Agoda. Avantajul este ca aveti asistenta 24/7 si puteti vorbi in engleza.
  • Autocaravanasnorte. Companie care poate sa va livreze rulota la aeroport pentru 100 de euro in plus. Se poate ridica si din Antequera, la 50 de km de Malaga.
  • Atalantis. Au website-ul in spaniola, engleza si germana, e de presupus ca va puteti descurca usor.
  • Motorhomemalaga.
Credit video Yabatravellers

Preturile din simularile pe care le-am facut sunt intre 800 si 1500 de euro pentru 10 zile. Atentie insa la optionale: umbrele de plaja, extra pat, mobilier de camping, asigurari, etc. E foarte important sa stiti toate costurile inainte de a inchiria. Apoi mai tineti cont de faptul ca pretul difera in functie de luna in care inchiriati, e ieftin sau mai accesibil in ianuarie-martie, creste in mai-iunie si devine foarte scump in august si iulie. Iar pe langa aceste costuri mai intervine si pretul pe care o sa il achitati pentru a intra intr-un parking special. La acest capitol recomand leaderul mondial din acest domeniu, Pitchup. Au o interfata simpla si usor de folosit, iar in momentul in care veti selecta zona care va intereseaza puteti alege in functie de facilitati, proximitatea de plaja sau pret.

Si o ultima idee, nu ramaneti doar pe langa plaja, Andalucia are sa va ofere mai mult de atat.

Credit video Viajeros Chicharreros